Președintele american Donald Trump analizează posibilitatea lansării unor atacuri aeriene asupra Iranului, în încercarea de a stopa represiunile violente declanșate pe fondul manifestațiilor masive care zguduie Republica Islamică încă din luna decembrie. Deși amenințarea intervenției militare a fost exprimată explicit, Casa Albă subliniază că opțiunea diplomatică rămâne deschisă, însă întărirea presiunii asupra Teheranului pare să devină prioritatea administrației americane.
O reacție dură la represaliile din Iran
Din luna decembrie, Iranul se confruntă cu cele mai mari proteste de la Revoluția Islamică din 1979, declanșate inițial de creșterea prețurilor la petrol și de deteriorarea situației economice. În zilele următoare, manifestațiile s-au extins rapid în mai multe orașe, fiind marcate de ciocniri violente între protestatari și forțele de ordine. Potrivit Organizației pentru Securitatea și Cooperarea în Europa, numărul victimelor a depășit 600 de decese, iar sute de persoane au fost rănite sau arestate.
Guvernul iranian a reacționat cu o represiune aspră, impunând restricții de internet și desfășurând forțe speciale pentru dispersarea mulțimilor. În ciuda acestor măsuri, energicele proteste au demonstrat nemulțumirea profundă față de regim, alimentată de multitudinea de acțiuni de corupție, inegalitate socială și restricții asupra libertăților civice. În aceste condiții, crește presiunea internațională pentru o soluție diplomatică, însă demersurile în acest sens par să fi fost însoțite de amenințări din partea Washingtonului.
Posibile implicații militare și celelalte opțiuni ale SUA
Potrivit unor surse din administrația americană, președintele Trump a analizat în ultimele zile scenarii mult mai radicale, inclusiv posibilitatea unor atacuri aeriene asupra unor obiective strategice din Iran. „Președintele ia în considerare atacuri aeriene în Iran pentru a pune capăt represiunii manifestațiilor”, a afirmat o sursă oficială de la Casa Albă, adăugând că „o cale diplomatică rămâne, totuși, deschisă”. În același timp, oficialii au insistat pe necesitatea de a menține o poziție fermă și de a exercita presiune asupra Teheranului pentru a înceta violențele și a reveni la dialog.
Această situație tensionată a reaprins discuțiile despre politica externă a administrației Trump față de Iran, țară aflată în centrul unor conflicte de durată în Orientul Mijlociu, dar și sub semnul evenimentelor de pe scena internă americană, în plină campanie electorală pentru alegerile din 2024.
Contextul geopolitic: Iranul și reacțiile internaționale
Criza actuală din Iran reprezintă o agravare față de criza economică și politică care persistă de ani de zile în sânul regimului islamic. Relațiile cu Occidentul s-au răcit încă din perioada acordului nuclear din 2015, încheiat între Teheran și puterile mondiale, dar care a fost ulterior dezarmat de retragerea Statelor Unite în 2018. În aceste condiții, reacția Washingtonului s-a concretizat în sancțiuni dure și în amenințări, în încercarea de a exercita presiuni maxime asupra Iranului.
Departe de a fi o simplă problemă bilaterală, situația din Iran a devenit un punct fierbinte în geopolitică regională, cu potențial de escaladare. Alți actori internaționali, precum Uniunea Europeană și Rusia, monitorizează îndeaproape evoluțiile, încercând să medieze o soluție pașnică, însă tensiunile sunt în continuare la cote ridicate.
Încă din ultimele zile, comunitatea internațională își exprimă preocuparea față de evoluțiile din Iran, iar apelurile pentru încetarea violențelor au fost multiple. Deși Washingtonul păstrează opțiunea militară pe masă, analiștii avertizează că un conflict deschis în regiune ar putea avea consecințe de amploare, atât pentru Iran, cât și pentru întreaga stabilitate a Orientului Mijlociu. În timp ce administratia Trump analizează toate scenariile, lumea rămâne cu ochii pe Iran, așteptând să vadă dacă va prevala calea dialogului sau a intervenției armate.
