Conform Gândul: Traficanții de droguri și grupările armate ilegale din Columbia au găsit în războiul din Ucraina un teren de antrenament, trimițând luptători sub pretextul de a fi voluntari militari. Scopul acestora este dobândirea de expertiză avansată în operarea dronelor, pe care intenționează să o folosească ulterior împotriva autorităților columbiene. O investigație realizată de Financial Times relevă cum rețelele de crimă organizată exploatează conflictul pentru a-și perfecționa tacticile.
„Schemele de recrutare sunt foarte complexe, dar ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este nivelul de specializare pe care îl dobândesc”, a declarat un lucrător umanitar columbian din Ucraina, sub condiția anonimatului. „Foști paramilitari, foști luptători de gherilă și foști soldați luptă și învață împreună aici cum să opereze drone.”
Membrii cartelurilor caută în mod special să fie repartizați în unități specializate în drone. Aceștia doresc să învețe cum se asamblează și pilotează dronele de tip FPV, dar și tactici de evitare a sistemelor de război electronic și metode de atac controlat. Dronele au revoluționat războiul modern, iar grupările columbiene văd în ele o oportunitate de a schimba balanța în lupta cu statul.
Perfecționarea tacticii dronelor
„Industria dronelor a explodat, iar infractorii au adaptat tehnologia pentru atacuri, ceea ce reprezintă o provocare majoră la adresa supremației aeriene pe câmpul de luptă”, a declarat pentru Financial Times Pedro Sanchez, ministrul apărării demisionar al Columbiei și general al forțelor aeriene. În Columbia, guvernul a deținut dintotdeauna supremația aeriană în fața rebelilor și a cartelurilor, însă această certitudine este acum pusă sub semnul întrebării.
Un pilot de drone columbian, care luptă în Ucraina pe frontul sudic din Zaporojie, a subliniat importanța acestei învățări. „Dronele FPV încep deja să fie folosite în Columbia, dar ceea ce nu se știe încă este cum să cripteze comunicarea dintre dronă și persoana care o pilotează sau cum să configureze încărcătura explozivă așa cum se face aici, în Ucraina.”
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) și Centrul de Recrutare Străin sunt conștiente de acest fenomen. Cetățenii columbieni identificați cu legături clare către crima organizată și care intenționează să lupte pe frontul din Ucraina sunt, odată depistați, trimiși înapoi în Columbia.
Reacția guvernului columbian și provocările interne
Veteranii militari columbieni, cu experiență în decenii de lupte interne, participă adesea în conflicte externe. Până la 500 de columbieni au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. Un ofițer de recrutare ucrainean a apreciat calitățile acestora: „Columbienii pot învăța și se pot adapta foarte repede și pot face față condițiilor dificile de serviciu. Și-au dovedit calitățile în fața comandanților, care chiar îi apreciază pe acești oameni.”
În octombrie anul trecut, președintele Gustavo Petro a declarat că „ucrainenii îi tratează pe columbieni ca pe o rasă inferioară” și a cerut cetățenilor columbieni „care sunt tratați ca carne de tun” să se întoarcă acasă. Pentru a descuraja participarea la armatele străine, guvernul de la Bogota a majorat salariile militarilor și a ratificat o convenție ONU din 1989 privind mercenarii. Ministrul apărării, Sanchez, a recunoscut că desfășurarea columbienilor pe câmpuri de luptă îndepărtate este o „realitate tristă”, cauzată de salariile mari oferite în comparație cu pensiile din țară.
Armata columbiană se confruntă de decenii cu carteluri și gherile, un conflict armat care a cauzat peste 450.000 de morți între 1958 și 2016. Deși cel mai mare grup rebel, Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), s-a destrămat în 2016, mai multe facțiuni continuă lupta împotriva statului, implicându-se în trafic de droguri, minerit ilegal și extorcare.
Sursa: Gândul
