Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a ieșit în dezbatere publică, solicitând o intervenție rapidă împotriva graffitiurilor și afișajului ilegal din București. Afirmă că fenomenele de acest gen reprezintă o „boală” a orașului, dar abordarea sa ridică semne de întrebare, mai ales că multe dintre aceste intervenții vizuale fac parte dintr-un valoros spectru de artă stradală. În timp ce administrația consideră vandalismul principalul vinovat, fenomenul artei urbane autentice pare să fie ignorat în totalitate, fiind tratat ca un act de pătrundere ilicită pe spațiul public.
Legislație și blocaje administrative în zonele protejate
Recent, reprezentanții Primăriei Municipiului București, ai Sectorului 1 și ai Ministerului Culturii s-au întâlnit pentru a analiza obstacolele legislative care se opun acțiunilor rapide de curățare și refacere a zidurilor din zonele istorice ale orașului. În discuții, a fost accentuată dificultatea de a interveni fără avize precum cele vizând protejarea monumentelor sau a patrimoniului cultural, chiar dacă operațiuni de urgență ar putea rezolva rapid fenomenul vandalic.
„Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal”, a spus edilul Ciprian Ciucu, care a subliniat totodată că lipsa sancțiunilor eficiente încurajează vandalismul. Însă, dacă în unele sectoare aceste fenomene au fost controlate, zonele centrale, cu statut de zone protejate, rămân o bătaie de cap din cauza birocrației și restricțiilor.
Arte stradale sau act de vandalism? Discuția despre „Banksy” de București
Un subiect extrem de controversat îl reprezintă punerea între același pariu a graffiti-urilor și a artei stradale autentice, despre care mulți specialiști spun că adaugă valoare estetică și culturală orașului. În ultimele zile, consilierul general USR, Dragoș Radu, a anunțat că va fi deschisă o dezbatere publică referitoare la acțiunile de combatere a mesajelor și picturilor ilegale, într-un context în care poza programului de intervenție a fost ilustrată de imagini care, cel puțin în anumite cazuri, ridică semne de întrebare.
Printre exemplele postate pe rețelele sociale se află și un stencil propagandist pentru Marcel Ciolacu, alături de o lucrare artistică satirică. Radu precizează că „nu vorbim despre arta stradală autorizată sau reclama legală, ci despre mâzgălelile apărute peste noapte, care nu au nicio legătură cu arta și care degradează imaginea orașului.”
Frustrarea primarului: Bucureștiul ajunge o ruină
Tonul lui Ciprian Ciucu devine tot mai personal și mai critic în timpul dezbaterilor. Consideră că Bucureștiul a ajuns departe de standardele europene, iar imaginea centralelor centrului istoric îl face să simtă un profund disconfort. „Îmi crapă capul de rușine când le văd prin centru și știu că trec turiști pe acolo. Nu vedem în ce hal a ajuns orașul nostru?”, a spus el.
Ministrul Culturii, Demeter István, a atras însă atenția că aceste epurări rapide nu pot fi realizate fără o reformă legislativă și o interpretare mai puțin restrictivă a cadrului legal. El menționează Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor, dar și dificultățile inerente în obținerea avizelor pentru intervenții simple, precum curățarea unei treceri de pietoni sau reîmprospătarea zidurilor.
Propuneri și perspective pentru o soluție reală
Una dintre cele mai interesante propuneri a venit din partea viceprimarului Bujduveanu, care consideră că una dintre problemele majore este limita intervenției pe proprietatea privată. Acesta a sugerat un proiect pilot, în cadrul căruia ar urma să fie inventariate clădirele afectate, iar proprietarii notificați și amendați dacă nu acționează. În același timp, primăria ar putea interveni, cu acordul proprietarilor, pentru curățare, dacă anumite condiții sunt îndeplinite, cu avizele corespunzătoare ale Direcției pentru Cultură a Municipiului București.
Este clar că maniera în care se gestionează fenomenul graffitiurilor în București are nevoie de o reformă, atât legislativă, cât și culturală. În timp ce în alte metropole arta stradală face parte din peisaj, în București această formă de exprimare urbană continuă să fie percepută în principal ca vandalism, chiar dacă în spatele multor picturi se ascund adevărate povești artistice și sociale.
De altfel, arhitectul Emil Ivănescu amintește că „aceste lucruri dezvoltă spațiul public și influențează calitatea vieții”, dacă sunt privite dintr-o perspectivă constructivă. În timp ce autoritățile încearcă să găsească soluții legislative, scena artistică urbană din București continuă sporadic, dar cu un potențial enorm, să marcheze și să anime, chiar și în ciuda restricțiilor, imaginea orașului. Rămâne de văzut dacă inițiativele de reformă vor merge dincolo de discurs și vor duce la un echilibru mai sănătos între protejarea patrimoniului și valorificarea artei urbane.
Sursa: Buletin.de
