Lipsa infrastructurii adecvate și a unui sistem eficient de intervenție rapidă în condiții de vreme extremă a transformat recent autostrăzile din jurul Bucureștiului într-un adevărat teren minat pentru șoferi. Ninsorile din ultimele zile, combinate cu temperaturile scăzute, au creat un scenariu periculos, unde zonele jutătoare și bretelele de acces devin capcane de gheață, iar autoritățile se confruntă cu dificultăți majore în gestionarea situației.
Autostrăzile capitalei, vulnerabile fără centri de intervenție specializate
Situația devine alarmantă pe autostrada de Centură, în special în nodul rutier cu A3. Imaginile surprinse de reporterii prezenți la fața locului arată un strat de zăpadă frământată, acoperind ghețușul format pe carosabil, ceea ce crește riscul de accidente majore. Deși, conform regulilor, administratorii drumurilor ar fi trebuit să acționeze preventiv cu sare sau clorură de calciu înainte de precipitații, acest lucru nu s-a întâmplat la timp în zona Nord a A0.
Reacția întârziată a utilajelor de deszăpezire, care trebuie să vină de la distanțe considerabile, duce la o lipsă acută de aderență. Podurile și bretelele de acces devin astfel adevărate zone periculoase, unde riscul de derapaj și accident devene maxim. În plus, utilajele firmelor contractate de Direcția de Drumuri și Poduri București se strică frecvent, punând și mai multă presiune pe resursele limitate și programul de intervenție.
Traficul extrem de dificil și riscul de accidente în lanț
Lipsa intervenției rapide a fost resimțită instantaneu de către șoferii aflați în trafic. Aplicațiile de navigație precum Waze au semnalat multiple pericole, iar notificările de tipul „Gheață proaspăt formată” au fost numeroase, mai ales în zonele nodurilor rutiere. În urma acestor alerte, au fost raportate și accidente rutiere, unele chiar pe inelul de Sud al autostrăzii, într-un voal de confuzie și incertitudine.
Viteza de deplasare s-a redus drastic, ajungând în unele zone chiar sub 50 km/h, iar pe bretelele de urcare și coborâre riscul de derapaj a crescut exponențial din cauza curbelor strânse și a unui strat consistent de polei aflat chiar sub stratul de zăpadă. În aceste condiții, șoferii trebuie să fie extrem de atenți pentru a evita evenimentele neplăcute, însă mobilizarea limitată a utilajelor de deszăpezire complică și mai mult situația.
Deficit structural și lipsa unui centru de comandă local
Criza actuală scoate la iveală și problemele de fond ale infrastructurii rutiere din zona capitalei. Oficiali din domeniu admit că, pe lângă încercările de moment, există un deficit major de infrastructură de suport. Cea mai recentă și importantă lucrare de infrastructură, Autostrada A0 Nord, nu dispune încă de un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) funcțional, capabil să gestioneze situațiile de urgență în mod rapid și local.
Cu un segment de 17,5 kilometri, care ar trebui să închidă inelul de nord, acest tronson rămâne blocat în fața întârzierilor de finalizare. În lipsa unui centru local, utilajele de deszăpezire sunt mobilizate de pe alte rute, ceea ce duce la întârzieri și la formarea curții de gheață, deoarece utilajele trebuie să parcurgă distanțe considerabile pentru a ajunge pe locurile unde este necesar intervenția.
Provocări logistice și perspectivă pe termen lung
Situația devine și mai complicată de blocajul legat de lotul 1 al autostrăzii, unde lucrările sunt întârziate, iar pregătirea infrastructurii pentru sezonul rece nu a fost finalizată. Această lucrare, importantă pentru conectarea zonei de nord a capitalei, se află în impas, fiind într-o situație de blocaj tehnic, ceea ce afectează propria capacitate de intervenție în caz de urgență.
În prezent, deszăpezirea se face cu utilaje ale Companiei Naționale de Drumuri și Direcției Regionale de Drumuri, subcontractate în mare parte unor firme private, însă această subcontractare se dovedește a fi insuficientă. Utilajele se strică frecvent, iar timpul de reacție crește exponențial, lăsând șoferii și autoritățile în fața unui adevărat cornering de urgență. Contextul de pe A0 și zonele adiacente implică o nevoie urgentă de restructurare și modernizare a infrastructurii și a sistemului de intervenție, dacă autoritățile nu vor să repete aceste scene periculoase în sezonul rece următor.
Pe măsură ce vremea continuă să se răcească și precipitațiile se intensifică, rămâne de văzut dacă măsurile de urgență vor fi adaptate pentru a asigura siguranța șoferilor sau dacă iluzia unei rezolvări rapide și eficiente va fi în continuare doar o promisiune.
