Conform Mediafax: După zile sau săptămâni de relaxare, revenirea la rutina zilnică, la ore fixe, responsabilități și termene-limită poate genera o stare de oboseală, confuzie sau chiar tristețe, fenomen resimțit intens de mulți români. Primele zile după vacanță aduc frecvent o senzație de „blazare”, o oboseală accentuată sau o melancolie neașteptată, perturbând starea de bine dobândită în perioada de pauză.
De ce ne afectează revenirea din concediu
Concediul, prin natura sa, presupune o rupere de ritmul cotidian. Orele de somn devin mai flexibile, obligațiile se diminuează, iar timpul este dedicat activităților plăcute. Se creează o desprindere de problemele profesionale, permițând o stare de relaxare profundă. Revenirea la birou, însă, poate fi bruscă. De la un program liber se ajunge la alarma dimineții, trafic, ședințe solicitante și o listă lungă de sarcini. Psihologii atrag atenția că dificultatea revenirii poate fi amplificată după perioade îndelungate de muncă intensă sau dacă vacanța nu a fost suficient de odihnitoare. Mediul profesional în care se revine joacă, de asemenea, un rol important. Volumul mare de muncă acumulat, termenele-limită strânse sau conflictele nerezolvate înainte de concediu pot exacerba sentimentele negative la întoarcere.
Cum se modifică starea de bine
Cercetările confirmă faptul că vacanța are un impact pozitiv asupra stării de bine, dar aceste beneficii s-ar putea să nu persiste pe termen lung după reluarea activității profesionale. O meta-analiză care a studiat șapte cercetări a relevat efecte pozitive ale concediului asupra sănătății și bunăstării, însă aceste efecte au început să se estompeze rapid odată cu revenirea la muncă. Un alt studiu, realizat pe 80 de angajați, a monitorizat starea acestora înainte, în timpul și după vacanță. Participanții au raportat o îmbunătățire a stării de bine în perioada de pauză, dar acest efect s-a diminuat relativ rapid. O mai bună desprindere psihologică de muncă și experiențele relaxante au fost asociate cu o stare mai bună și după întoarcere, în timp ce munca prestată în timpul concediului a avut un efect negativ asupra bunăstării ulterioare. Astfel, nu doar faptul că plecăm în vacanță contează, ci mai ales capacitatea noastră de a ne deconecta de la muncă în această perioadă.
De ce putem fi triști tocmai după o vacanță frumoasă
Un aspect interesant este că vacanța ne poate ajuta să conștientizăm mai clar aspectele nesatisfăcătoare din viața noastră de zi cu zi. În concediu, dispunem de timp și spațiu mental pentru noi. Ne putem odihni mai mult, ne putem plimba, petrece timp cu cei dragi, citi sau pur și simplu să nu facem nimic. Contrastul cu rutina obișnuită devine astfel foarte evident. Dacă în vacanță ne simțim relaxați, iar în viața de zi cu zi suntem constant stresați, revenirea scoate în prim plan această diferență. Fenomenul „post-vacation blues”, descris de publicații specializate, sugerează că distanța față de rutina zilnică ne determină să comparăm starea din vacanță cu cea de acasă și de la serviciu. Această comparație poate genera tristețe, dezamăgire sau stres. Există chiar și „leisure sickness”, o afecțiune asociată cu oboseala, dureri de cap sau stări de rău în perioadele de relaxare sau în tranziția dintre muncă și timpul liber.
Cum facem revenirea mai ușoară
O strategie simplă este să evităm transformarea revenirii într-un șoc. Ar fi benefic să ne întoarcem acasă cu o zi înainte de reluarea activității profesionale. Acest interval ne oferă timp să ne odihnim, să ne reorganizăm programul și să gestionăm aspectele administrative. Ideea este să creăm o perioadă de tranziție, nu o trecere bruscă de la vacanță la un program alert. O altă abordare utilă este să păstrăm în rutina zilnică elemente care ne-au făcut plăcere în concediu. Dacă plimbările ne-au prins bine, le putem integra regulat în program. Dacă lectura ne-a relaxat, putem aloca câteva minute zilnic pentru lectură. Timpul petrecut cu prietenii poate fi menținut prin programarea unor întâlniri. De asemenea, se recomandă să avem programat ceva plăcut pentru prima săptămână după întoarcere, fie o cină cu prietenii, un spectacol sau orice altă activitate anticipată cu bucurie. Este important să nu ne așteptăm să funcționăm la capacitate maximă din prima zi. Revenirea necesită readaptare, iar câteva zile de oboseală sau lipsă de chef nu indică neapărat o problemă psihologică.
Când nu mai este doar „sindrom post-concediu”
Starea de disconfort după vacanță este, de regulă, temporară. Însă, dacă lipsa de energie și motivație persistă, fiind însoțite de anxietate, tristețe accentuată, probleme cu somnul, dificultăți semnificative de concentrare sau pierderea interesului pentru activități anterior plăcute, situația necesită o analiză mai atentă. În aceste cazuri, nu este recomandat să atribuim automat totul „sindromului post-concediu”. O discuție cu un psiholog poate clarifica cauzele și poate identifica soluții înainte ca starea respectivă să afecteze viața personală sau profesională.
Poate cea mai utilă întrebare după vacanță nu este „Cum scap mai repede de starea asta?”, ci „Ce mi-a făcut bine în concediu și cum pot integra o parte din acele elemente în viața mea obișnuită?”. Vacanța poate fi un prilej de reflecție. Dacă am dormit mai bine, poate avem nevoie de mai mult somn și acasă. Dacă timpul petrecut în aer liber ne-a fost benefic, putem integra mai multă mișcare în program. Dacă ne-am simțit mai bine pentru că nu am verificat constant e-mailurile, poate avem nevoie de limite mai clare între serviciu și timpul personal. Concediul ne poate ajuta să ne odihnim, dar ne poate semnala și cât de dezechilibrată a devenit uneori rutina în care ne întoarcem. Și dacă „blues-ul” de după vacanță revine constant, merită analizată nu vacanța în sine, ci viața de la care plecăm și la care ne întoarcem.
Sursa: Mediafax
