Visa în Statele Unite refuzate pentru cinci activiști: o reacție a administrației Trump împotriva grupurilor anti‑discurs de ură
Contextul deciziei de a interzice accesul în SUA
De curând, Departamentul de Stat al SUA a refuzat vizele pentru cinci persoane, incluzând doi activiști britanici din domeniul social media. Decizia a fost motivată de acuzații conform cărora aceștia ar fi încercat să „coerce” platformele tehnologice americane să restricționeze libertatea de exprimare. Printre cei afectați se numără Imran Ahmed, președintele Centre for Countering Digital Hate (CCDH), și Clare Melford, CEO al Global Disinformation Index (GDI).
Motivația oficială a Statelor Unite
Secretarul de Stat Marco Rubio a descris activiștii ca parte a unui „complex industrial al cenzurii”. El a subliniat că politica „America First” nu tolerează ingerința străină în discursul american. În declarație, prin care a justificat interdicția, guvernul a menționat „supravegherea extratereștilor” ca pe un risc pentru suveranitatea SUA.
Profilul activiștilor interziși
- Imran Ahmed – fost consilier al Partidului Laburist, fondator al CCDH, și legat de personalități precum Hilary Benn și Morgan McSweeney.
- Clare Melford – fondatoarea GDI, organisme nonprofit ce monitorizează dezinformarea.
- Thierry Breton – fost comisar european pentru tehnologie, considerat „mastermind” al Digital Services Act (DSA).
- Anna‑Lena von Hodenberg și Josephine Ballon – co‑directoare ale organizației germane HateAid, menționate ca susținători ai DSA.
Reacția Uniunii Europene
Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat măsura ca pe „intimidare și constrângere”.
- A afirmat că „regulamentele digitale ale UE au fost adoptate prin proces democratic”.
- Comisia Europeană a solicitat clarificări de la SUA și a promis o reacție rapidă pentru a-și apăra autonomia de reglementare.
Impactul asupra relațiilor transatlantice
- State Department a catalogat Melford și GDI ca „promotori ai cenzurii și excluderii discursului american”.
- Thierry Breton a răspuns pe X: „Cenzura nu se află acolo unde credeţi”.
- Conflictul a escalat în urma amenzii de 120 mii euro impuse platformei X (ex‑Twitter) pentru sistemul „blue‑tick”, temeiul fiind lipsa verificării reale a utilizatorilor.
Reacția grupurilor afectate
- BBC a preluat declarațiile GDI, care a denunțat “o atacare autoritară a libertății de exprimare”.
- Conducerea HateAid a calificat interdicția ca “act de represiune a unui guvern care ignoră statul de drept”.
Consecințe și perspective
Aceste refuzuri de viză amplifică tensiunile dintre Washington și Bruxelles, evidențiind diferențele privind reglementarea conținutului online. Decizia atrage atenția asupra modului în care statele pot utiliza puterea de viză pentru a influența activitatea civică și pentru a modela agenda de reglementare digitală la nivel global. Într-un context în care libertatea de exprimare și suveranitatea digitală sunt subiecte de dispută, este esențial să urmărești evoluțiile legislative și să rămâi bine informat.
