Conform Stiripesurse.ro: Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a transformat comemorarea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul într-un discurs politic cu implicații asupra României contemporane. El a sugerat o paralelă între interesele Imperiului Habsburgic, pe care îl acuză că s-ar fi aflat în spatele asasinării voievodului, și ceea ce numește „globaliștii anticreștini” de astăzi, care s-ar teme de unitatea românilor.
Georgescu a descris pe Mihai Viteazul ca pe un voievod „iubitor de Hristos” și primul domnitor care a reușit să unească românii prin forța armelor. Mesajul său a fost publicat duminică, 9 august, data la care s-au împlinit 425 de ani de la asasinarea voievodului în tabăra de lângă Turda.
De la Mihai Viteazul la „globaliștii anticreștini”
Potrivit lui Călin Georgescu, Mihai Viteazul a devenit un obstacol pentru Imperiul Habsburgic nu doar prin puterea sa militară și politică, ci mai ales prin simbolul pe care îl reprezenta: unirea românilor. Pornind de la această interpretare, fostul candidat la Președinție a trasat o legătură directă cu situația actuală a României.
„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a afirmat Georgescu. Acest discurs reiterează una dintre temele recurente din intervențiile sale publice, anume existența unor forțe externe care ar încerca să submineze unitatea, suveranitatea și afirmarea națională a românilor.
Georgescu: Nu doar voievodul trebuia eliminat, ci și ideea unirii
În viziunea expusă de Călin Georgescu, asasinarea lui Mihai Viteazul nu a vizat doar eliminarea unui conducător incomod, ci și a proiectului politic pe care acesta îl simboliza. Mihai Viteazul a reușit în anul 1600 să aducă sub o singură conducere Țara Românească, Transilvania și Moldova, chiar dacă doar pentru o scurtă perioadă. Această domnie a devenit ulterior un puternic simbol al unității românilor.
Voievodul a fost ucis la 9 august 1601 (după calendarul gregorian, 19 august după cel iulian), în tabăra militară de lângă Turda, de către mercenari trimiși să îl aresteze, la ordinul generalului imperial Giorgio Basta. Capul său a fost transportat în Țara Românească și îngropat la Mănăstirea Dealu, în timp ce locul exact unde a fost înmormântat trupul rămâne necunoscut.
Apel la credință, rugăciune și unitate
Călin Georgescu și-a încheiat mesajul pe o notă predominant religioasă, corelând exemplul istoric al lui Mihai Viteazul cu Evanghelia zilei de duminică. El a subliniat că puterea românilor de a rămâne uniți nu provine doar dintr-un proiect politic, ci trebuie să fie susținută de credință, rugăciune și post.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale a invocat metafora grăuntelui de credință care poate muta munții și a îndemnat la unitate între români, precum și la o relație strânsă cu Dumnezeu.
Sursa: Stiripesurse.ro
