Conform Pressone.ro: Calea ferată din România se confruntă cu o degradare severă, doar aproximativ 600 de kilometri din totalul de 11.000 fiind într-o stare decentă, conform Asociației Pro Infrastructură. Deși Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a adus investiții în modernizarea rețelei și a materialului rulant, multe proiecte mari au înregistrat întârzieri semnificative din cauza birocrației și a lipsei de capacitate administrativă.
Întârzieri și proiecte mutate pe alte linii de finanțare
Marile proiecte de modernizare feroviară finanțate prin PNRR, precum cele pe traseele Cluj-Napoca – Oradea și Arad – Timișoara – Caransebeș, au depășit termenele limită stabilite inițial. Trei din cele patru loturi de pe ruta Arad – Timișoara – Caransebeș au fost retrase din PNRR, iar proiectele rămase neterminate vor fi transferate pe Programul Transport, consumând resurse dedicate altor investiții esențiale.
Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, subliniază că PNRR nu a reprezentat o soluție completă pentru calea ferată, finanțarea și proiectele fiind mai puțin ambițioase comparativ cu cele destinate infrastructurii rutiere. Deși s-au realizat intervenții punctuale prin programele de tip „quick wins”, care au eliminat unele restricții de viteză, aceste măsuri nu pot rezolva problemele structurale ale rețelei.
Material rulant modernizat, dar cu probleme
Pe lângă infrastructură, PNRR a vizat și modernizarea materialului rulant. CFR Călători a beneficiat de 55 de locomotive electrice modernizate, 20 de locomotive diesel convertite și 139 de vagoane modernizate. Cu toate acestea, au apărut probleme rapid după intrarea în circulație, precum defecțiuni la sistemul de aer condiționat sau la locomotivele nou-nouțe.
Ciurea explică faptul că, deși sunt produse relativ noi, complexitatea tehnologică a locomotivelor și vagoanelor modernizate, adesea „handmade”, poate genera neajunsuri inițiale. El accentuează importanța clauzelor de garanție și mentenanță incluse în contracte pentru a soluționa aceste probleme și pentru a asigura funcționarea optimă a materialului rulant pe termen lung.
Competitivitatea autostrăzilor, o provocare pentru calea ferată
Comparativ cu ritmul accelerat de construcție a autostrăzilor, modernizarea căii ferate avansează lent. Ciurea consideră că această discrepanță se datorează lipsei unei cereri publice și a presiunii politice pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare. „Autostrăzile au votanți. Calea ferată, mai puțini,” afirmă el, subliniind că societatea românească tinde să prefere transportul rutier.
În ceea ce privește implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), România este în urmă. Acest sistem este crucial pentru creșterea siguranței și a vitezei trenurilor, dar costurile de implementare pe locomotive și lipsa de interes din partea operatorilor au dus la blocaje. Doar aproximativ 600 de kilometri de cale ferată pot fi considerați comparabili cu o autostradă, în timp ce rețeaua de autostrăzi depășește deja 1.500 de kilometri.
Sursa: Pressone.ro
