Recorduri de temperatură și revenirea El Nino: Planeta se confruntă cu noi amenințări climatice
Un nou buletin lunar publicat vineri de serviciul european Copernicus ridică semnale de alarmă. Datele indică faptul că omenirea se îndreaptă spre noi valuri de căldură extremă. După trei ani care au doborât recordurile de temperatură, revenirea, din ce în ce mai probabilă, a fenomenului El Nino în a doua jumătate a anului îngrijorează climatologii.
Temperatura la suprafața oceanelor a atins 20,97 °C în martie, excluzând zonele polare. Această valoare este cu o zecime de grad sub recordul din martie 2024. Media temperaturilor continuă să crească în aprilie, conform datelor în timp real ale Copernicus. Ultimul episod El Nino, din 2023 și 2024, a contribuit decisiv la transformarea acestor ani în cei mai călduroși înregistrați vreodată. Fenomenul El Nino, ciclic și amplu, implică încălzirea apelor dintr-o zonă a Pacificului. Aceasta afectează clima globală pe o perioadă de câteva luni, având efecte în lanț.
Creștere constantă a temperaturilor oceanice
Copernicus estimează că temperatura oceanelor ”indică o tranziție probabilă către condiții El Nino”. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a anticipat deja posibilitatea revenirii acestui fenomen chiar în acest an. În același timp, fenomenul invers, La Nina, asociat cu temperaturi mai scăzute, este în declin. La începutul lunii martie, OMM estima o probabilitate de 40% ca fenomenul să se producă până în iulie.
Încălzirea oceanelor are consecințe multiple. Apa se dilată, ceea ce duce la creșterea nivelului mării. De asemenea, intensifică valurile de căldură marine, care afectează coralii și agravează fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi ploile abundente sau cicloanele.
Europa și Statele Unite, zonele cele mai afectate
Luând în considerare atât uscatul, cât și mările, martie ocupă locul al patrulea în clasamentul temperaturilor la nivel global. Valorile au fost cu 1,48 °C peste cele estimate pentru perioada preindustrială, 1850-1900. Înainte de această perioadă, arderea masivă a cărbunelui, petrolului și gazelor nu încălzise încă semnificativ clima.
Aproape întreaga Europă – continentul care se încălzește cel mai rapid – a înregistrat temperaturi peste valorile normale pentru această perioadă a anului. Situația a fost accentuată în special în țările nordice, statele baltice și nord-vestul Rusiei. Luna martie a fost, de asemenea, martora unei valuri de căldură timpurie ”fără precedent” în vestul Statelor Unite, unde termometrele au depășit 40 °C, atingând chiar 44 °C în unele zone.
Carlo Buontempo, directorul serviciului Copernicus pentru schimbările climatice, a comentat: ”Datele Copernicus pentru martie 2026 ne dau de gândit. Fiecare cifră este frapantă în sine, dar împreună, ele oferă o imagine a unui sistem climatic supus unor presiuni susținute și din ce în ce mai puternice.”
Copernicus a confirmat, de asemenea, că extinderea banchizei arctice a atins în această iarnă cea mai mică suprafață înregistrată vreodată, similară cu recordul negativ stabilit anul trecut. Banchiza, compusă din gheața formată prin înghețarea apei mării, se topește în mod natural vara și se reface iarna. Din cauza încălzirii globale, procesul de refacere este în scădere constantă.
