Conform Descopera: Anumite rase de câini pot fi profund afectate de zgomotele puternice și de manifestările exagerate de afecțiune din partea stăpânilor, ajungând chiar să resimtă stres sau confuzie. Un medic veterinar subliniază că nu toți câinii apreciază saluturile zgomotoase sau laudele vocale entuziaste, anumotivați de sensibilitatea lor naturală sau de o anumită reticență la suprastimulare.
Câini sensibili la zgomot și afecțiune exagerată
În timp ce unii prieteni patrupezi par să prospere într-un mediu energic și vocal, alte rase preferă o atmosferă mai liniștită și interacțiuni mai blânde. Linda Simons, medic veterinar, explică faptul că presupunerea că toți câinii adoră laudelor stridente este greșită. Unele rase sunt, prin natura lor, mai predispuse la a se simți copleșite de agitația excesivă.
Acești câini, în loc să se apropie și să se bucure de entuziasmul stăpânilor, au tendința de a se retrage atunci când volumul vocii sau intensitatea gesturilor crește. „Când stăpânii devin gălăgioși sau prea entuziaști, acești câini pot deveni stresați, confuzi sau chiar puțin jenați”, a declarat Simons. Această reacție se manifestă adesea printr-o evitare a contactului vizual sau o retragere fizică.
Rase predispuse la stres în medii agitate
Medicul veterinar a identificat mai multe rase cunoscute pentru sensibilitatea lor sporită la zgomot și la interacțiunile bruște. Printre acestea se numără Ogarii, recunoscuți pentru temperamentul lor blând și delicat, care se dezvoltă optim în case liniștite. Aceștia răspund cel mai bine la tonuri vocale calme și la mișcări previzibile.
Rasa Whippet, de asemenea, apreciază afecțiunea, dar nu și haosul. Câinii din această rasă sunt în general timizi și se sperie ușor, prosperând în medii cu o energie calmă și rutine discrete, în detrimentul saluturilor zgomotoase. Similar, Basset Hound-ii, deși nu urăsc neapărat oamenii gălăgioși, nu înțeleg scopul acestor manifestări. Preferă reasigurările subtile în locul laudelor dramatice și sunt sensibili la zgomotele puternice din cauza temperamentului lor mai puțin energic și aversiunii față de suprastimulare.
Shih Tzu se numără și ei printre rasele care iubesc afecțiunea, dar nu și agitația. Acești câini sunt cel mai fericiți într-o atmosferă de răsfăț blând, prin urmare, zgomotele bruște îi deranjează, iar o abordare calmă este mult mai potrivită. Nu în ultimul rând, câinii din rasa Newfoundland, renumiți pentru calmul și echilibrul lor, preferă afecțiunea lentă și liniștitoare. Chiar dacă au o statură impunătoare, unii indivizi pot fi sensibili la zgomotele puternice, manifestând o reticență față de entuziasmul excesiv.
Medicul veterinar reamintește că pentru câinii care preferă o energie blândă, mângâierile lente, vocile calme și mișcările previzibile creează un sentiment de siguranță și relaxare. Această înțelegere a nevoilor specifice fiecărei rase contribuie semnificativ la bunăstarea lor emoțională.
Sursa: Descopera
