Deputatul PSD Adrian Câciu critică dur proiectul de buget pentru 2026, avertizând că acesta nu reprezintă decât o simplă formalitate, fiind construit pe presupuneri nerealiste și fonduri europene nejustificat de optimiste. Într-un interviu acordat miercuri, politicianul a declarat că actualul scenariu bugetar este unul „contabil, făcut să se închidă din pix”, având în vedere că se bazează pe o prognoză învechită și nu ia în calcul riscul unei recesiuni economice majore.
Această declarație adaugă un nou val de îngrijorare în contextul economic dificil prin care trece România, accentuat de incertitudinile mondiale și de fluctuațiile piețelor financiare. În condițiile în care economia globală pare să se îndrepte spre o posible recesiune, analizele economice independente și experții din domeniu avertizează asupra unor nerentabilități majore ale bugetelor naționale dacă acestea nu iau în calcul cele mai pesimiste scenarii.
Un buget construit pe baze fragile și fonduri europene
Deputatul PSD critică nu doar conținutul proiectului, ci și fundamentarea acestuia. Conform spuselor sale, bugetul pentru 2026 este „contabil, făcut să se închidă din pix”, deoarece se bazează pe o prognoză economică veche, nesusținută de indicatori relevanți pentru evoluțiile recente. În plus, acesta susține că prevederile bugetare se bazează prea mult pe fonduri europene, care pot fi influențate de factori externi și decizii politice ale Uniunii Europene.
„Este un buget construit pe teze, nu pe realitate. Se păstrează o iluzie de stabilitate, însă pe termen mediu, evoluțiile economice pot contrazice aceste așteptări”, a explicat Câciu. În opinia sa, o astfel de abordare nu face decât să pună „piesa în cui” pentru o eventuală criză socială majoră, dacă estimările nu se vor materializa.
Ipoteze nerealiste și riscuri majore pentru economie
Un aspect îngrijorător indicat de deputat este faptul că cadrul bugetar invită la o gestionare superficială a resurselor, fără a considera posibilele fluctuații negative ale economiei. În condițiile actuale, când indicele de creștere economică a fost revizuit în jos deja de mai multe ori, iar inflația persistă la niveluri alarmante, considerentele optimiste ale bugetului pot deveni complet neviabile.
„Întregul sistem pare să fie construit pe supoziții și estimări temporare, cu riscul de a fi aruncat în fața unor realități dure când este prea târziu”, a menționat Câciu. El a adăugat că, în cazul în care situația economică se va deteriora, România ar putea fi nevoită să taie investiții sau să ia măsuri sociale drastice pentru a acoperi golurile bugetare.
Implicări pentru politici și pentru cetățeni
În ciuda poziției dure, politicienii și economiștii din opoziție drept răspuns la aceste declarații, avertizează asupra unei posibile fragilități a stabilității economice naționale în anii următori. Cu toate acestea, autoritățile de la București par să fie pessimiste în privința ajustării scenariilor bugetare, mizând pe un scenariu optimist și pe adoptarea unei politici de a prioritiza fondurile europene ca motor al creșterii.
Ultimele decizii legislative din domeniu de la începutul anului indică o preferință pentru menținerea unor ținte de deficit și de deficit structural, chiar dacă semnele de alarmă sunt tot mai evidente. Ca urmare, perspectiva unui buget „realist” și adaptat la condițiile actuale rămâne încă departe, iar critici precum cea a deputatului Câciu aduc în prim-plan necesitatea unor reevaluări cu sinceritate și responsabilitate.
Pe termen scurt, evoluția situației economice va putea fi decisivă pentru ajustarea sau nu a parametrilor bugetari, însă semnalele din partea economiștilor nu sunt deloc optimiste. În condițiile în care criza socială și economică se accentuează, întrebarea rămâne: va reuși România să își revizuiască planurile în timp util, sau va fi prinsă din urmă de realitatea dură?
