Conform Mediafax: Operațiunea de scufundare controlată a celor patru barje în Dunăre, menită să creeze un prag pentru redirecționarea apei către Dunărea Veche, a fost un succes, dar nu lipsit de momente de tensiune, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu. Acesta a subliniat că intervenția a fost o premieră pentru România, necesitând o pregătire meticuloasă și o coordonare impecabilă, deoarece autoritățile au avut la dispoziție „o singură încercare”.
Pregătiri intensive și momente critice pe șantier
Scrioșteanu a explicat că misiunea de scufundare a barjelor a fost extrem de complexă, implicând echipe care nu mai colaboraseră anterior. Presiunea de la fața locului a fost imensă, accentuată de necesitatea de a asigura protecția tuturor celor implicați în operațiune. „Dacă nu reușeam să scufundăm barjele în poziția aceea sau nu reușeam să le scufundăm echilibrat, în așa fel încât să rămână pe fundul Dunării și să asigure un prag acolo, nu mai avem alte barje la îndemână, nu mai avem altceva”, a precizat oficialul.
În ciuda planificării detaliate, au existat situații imprevizibile. La prima etapă de scufundare, când barjele erau legate între ele cu cabluri groase, o parte dintre acestea au cedat. „A fost un moment un pic mai tensionat, pentru că atunci când trosnesc cabluri foarte groase nu e așa de plăcut”, a mărturisit Scrioșteanu, adăugând că, în cele din urmă, barjele au fost menținute pe poziție și scufundarea a fost finalizată cu succes.
Record de durată și unicitate în peisajul românesc
Prima dintre cele două etape de scufundare a durat aproximativ 11 ore, începând de la ora 14:00 și terminându-se aproape de miezul nopții. A doua etapă a fost mai rapidă, durând 7 ore. Secretarul de stat a subliniat că barjele au fost poziționate exact conform planului stabilit. „Nimeni nu a mai făcut așa ceva în România. Nu ne uităm la barje ca la niște obiecte metalice. Sunt niște ambarcațiuni care au multe sisteme de siguranță, tocmai ca să nu se scufunde. Toată colaborarea a fost în sens invers și scufundarea a trebuit să fie, cum am spus, în așa fel de bine coordonată, încât să fie lentă și să elimine riscul de rotire”, a explicat Scrioșteanu.
Pragurile nou create și impactul lor hidrologic
Cele patru barje scufundate au dus la crearea a două praguri. Acestea vor acționa pentru redirecționarea unei părți din debitul de pe brațul Bala către Dunărea Veche. „Primul este sprijinit în mal și este într-un unghi de 15 grade spre Dunărea Veche. Al doilea prag este într-un alt unghi, mai spre centrul, spre mijlocul Dunării, acolo unde are peste un metru pe secundă curentul. Sunt două efecte, să zic așa, care converg la direcționarea apei către Dunărea Veche”, a detaliat oficialul. Estimările de la Apele Române indică o creștere suplimentară de peste 50 de metri cubi pe secundă a afluxului de apă către Dunărea Veche, în direcția Cernavodă.
Viitorul barjelor: extragere programată
Irinel Scrioșteanu a clarificat că scufundarea barjelor este o soluție provizorie. „Nu este o scufundare definitivă a celor patru barje în această zonă. Va fi un proiect de extragere”, a declarat el. Până la realizarea proiectului de extragere, se lucrează la stabilizarea barjelor prin adăugarea de piatră în jurul lor, pentru a le proteja de curenții apei. În paralel, continuă operațiunile de dragare atât dinspre Bala spre Cernavodă, cât și invers, pentru a maximiza debitul de apă. Brațul Bala rămâne deschis navigației.
Sursa: Mediafax
