Conform Digi24: Curtea de Apel București a respins acuzațiile DIICOT de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat formulate împotriva lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale. Decizia, motivată de un judecător, contrazice opinia colegului său de la Tribunalul București, care considerase că există suspiciuni rezonabile privind vinovăția acestora.
Apelul București, decizie în cazul Pașca
Magistratul de la Curtea de Apel București a argumentat că, în primă fază, modul în care persoanele cazate în azilele lui Pașca au fost tratate nu prezintă elemente specifice stării de sclavie sau supunerii unor procedee asemănătoare de lipsire de libertate sau aservire. Teza exploatării victimelor nu poate fi susținută de probatoriul administrat, a subliniat judecătorul. Procurorii ar fi trebuit să demonstreze că, începând cu anul 2020, sumele primite din donații sau din contribuții sociale au fost însușite de acuzați în loc să fie folosite pentru întreținerea persoanelor.
Asistență medicală de bază, dar cu deficiențe
Potrivit Curții de Apel București, persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază. Declarațiile martorilor au indicat consultații medicale periodice, inclusiv psihiatrice, tratamente prescrise și monitorizate, activități recreative și asistență în activitățile curente. Persoanele cu afecțiuni psihice erau implicate în activități comunitare și beneficiau de servicii de igienă corporală și articole curate. Totuși, au fost identificate anumite deficiențe: personalul de îngrijire avea un nivel educațional redus, unii pacienți nu au primit întotdeauna tratamentul medical corespunzător, iar personalul de îngrijire era insuficient.
Aceste lacune, a explicat judecătorul, se datorează lipsei resurselor financiare, nu însușirii banilor de către inculpați. Rechizitoriul DIICOT menționează că suma pe lună pentru fiecare persoană cazată era de 498 de lei, respectiv 16,6 lei pe zi, o sumă considerată „extrem de mică”, care nu permitea o îmbogățire a inculpaților. Donațiile și pensiile/beneficiile sociale ale beneficiarilor, acolo unde existau, nu erau suficiente pentru a acoperi cheltuielile curente. Suma de aproximativ 500 de lei lunar per pacient era insuficientă pentru hrană, îngrijire medicală, medicamente și alte necesități.
Controlul conturilor, justificat de asigurarea traiului
Judecătorul a subliniat că retragerea sumelor primite pe card de către persoanele internate nu constituie o formă de exploatare, în contextul în care acești bani nu erau suficienți pentru supraviețuirea beneficiarilor. De asemenea, efectuarea demersurilor pentru eliberarea cărților de identitate și stabilirea unui domiciliu/reședință/flotant în locațiile deținute de Viorel Pașca a fost considerată un demers logic, având în vedere că majoritatea persoanelor nu aveau proprietăți și proveneau din alte județe. Desemnarea unui tutore din rândul persoanelor controlate de membrii grupului a fost apreciată ca fiind necesară pentru satisfacerea nevoilor persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu.
Obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap și deschiderea conturilor bancare, ulterior controlate de membrii grupului, nu are semnificația atribuită de procuror, a mai precizat judecătorul. Atâta timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, controlul asupra conturilor și cardurilor bancare nu li se poate reproșa.
În lumina acestor argumente, Curtea de Apel București a considerat că acuzațiile de trafic de persoane și grup infracțional organizat aduse de DIICOT lui Viorel Pașca și celorlalți membri ai familiei nu se susțin, infirmând astfel concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice.
Sursa: Digi24
