Conform Digi24: Criza energetică: Sebastian Burduja cere explicații pentru deciziile din ultimii 30 de ani
Criza energetică actuală nu poate fi pusă exclusiv pe seama condițiilor meteorologice nefavorabile, precum seceta, susține fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Acesta a declarat, joi, la Digi24, că responsabilii din sectorul energetic, pe parcursul ultimelor decenii, trebuie să ofere explicații clare cu privire la deciziile strategice adoptate și la moștenirea lăsată în urmă.
Burduja a criticat în mod explicit închiderea unor capacități de producție energetice, mai ales înainte ca noi surse, capabile să preia povara, să fie implementate. El a subliniat că România pare să fi acceptat o tranziție energetică mult prea accelerată, fără o pregătire adecvată pentru consecințe.
Tranziție energetică accelerată și investiții insuficiente în stocare
Un alt aspect semnalat de fostul ministru vizează investițiile insuficiente în sistemele de stocare a energiei, în special în perioada în care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) era în curs de negociere. Potrivit lui Burduja, această lipsă de investiții în infrastructura de stocare a contribuit la fragilitatea sistemului energetic, făcându-l mai vulnerabil la fluctuațiile pieței și la factorii externi.
Fostul ministru a afirmat că politicile energetice din ultimele decenii au dus la o situație în care țara se confruntă acum cu provocări majore. „Ce decizii au luat cei care au gestionat sectorul în ultimele decenii și ce au lăsat în urmă?”, a întrebat retoric Sebastian Burduja, subliniind necesitatea unei analize transparente a istoricului decizional în domeniul energiei.
Implicațiile închiderii capacităților de producție
Sebastian Burduja a pus accentul pe consecințele negative ale închiderii unor facilități de producție, fără a avea în paralel dezvoltate alternative viabile. Această abordare a creat goluri în aprovizionare și a crescut dependența de surse externe sau de producția fluctuantă a celor regenerabile.
El a menționat explicit pericolul de a se baza exclusiv pe surse intermitente, precum cele eoliene sau solare, fără a dispune de soluții de backup sau de capacități de stocare la scară largă. Această vulnerabilitate este exacerbată în contextul unei piețe energetice europene interconectate, dar și volatile.
Declarațiile lui Sebastian Burduja vin într-un context în care România, ca multe alte țări europene, se confruntă cu prețuri ridicate la energie și cu riscuri de securitate energetică. Analiza sa sugerează că soluțiile pe termen scurt nu sunt suficiente, iar o revizuire aprofundată a strategiilor energetice pe termen lung este imperativă.
Sursa: Digi24
