Conform G4Media: Bulgaria, campioană în stocarea energiei electrice: Un model de stabilitate energetică în UE
În ciuda unei instabilități politice marcante în ultimii ani, soldată cu opt alegeri generale între 2021 și 2026, Bulgaria a reușit să devină un lider european în domeniul stocării energiei electrice. Aderența la zona euro la 1 ianuarie 2026 și dezvoltarea unui sistem energetic robust sunt principalele realizări ale țării. Bulgaria deține acum cea mai mare proporție de energie stocată din Uniunea Europeană, un succes notabil, mai ales în contextul politic volatil.
Investiții masive și strategii ambițioase în stocarea energiei
Ministrul Energiei, JECIO STANKOV, a inaugurat în prima jumătate a anului 2025 o baterie de mari dimensiuni la Loveci, cu o capacitate de 124 megawați și 496 megawați-oră. Considerată la vremea respectivă cea mai mare din UE, această unitate a marcat „primul pas” către un obiectiv de 10 gigawați-oră, poziționând Bulgaria ca un jucător cheie în lanțul de aprovizionare cu energie la nivel regional.
În doar doi ani, capacitatea totală de stocare a sistemului energetic bulgar a crescut exponențial, de la 200 megawați-oră la peste 4.800 megawați și 14 gigawați-oră la mijlocul lunii iunie 2025. Ministerul Energiei și-a anunțat în aprilie 2025 concentrarea pe stocare, lansând schema „RESTORE” din fonduri UE, cu 82 de proiecte ce însumează 9,7 gigawați-oră și investiții de 588 de milioane de euro.
Comisia de Reglementare a Apei și Energiei a impus reguli mai stricte pentru a elimina speculanții, după ce Legea Energiei din 2024 a permis, în premieră, tranzacționarea capacității de stocare ca activitate economică independentă. O a doua rundă de investiții, finalizată în decembrie 2025, a adăugat peste 4 gigawați-oră prin încă 31 de proiecte, investitorii privați dublând practic subvențiile publice.
Adaptarea la provocările pieței energetice și comparația cu România
Furnizorul de electricitate de stat NEK a anunțat în februarie 2025 atașarea de baterii cu o capacitate de aproape 300 megawați-oră la cinci hidrocentrale. O directivă din planul de redresare impunea ca, până în martie 2026, să fie funcțională o capacitate de 1,18 gigawați de energie solară, încurajând astfel instalarea concomitentă a panourilor solare și a bateriilor.
Potrivit lui MARTIN GEORGIEV de la Electrohold, în 2025 peste 1 terawatt-oră de energie solară, aproape 3% din consumul național, a fost irosită din cauza lipsei capacității de stocare. Capacitatea solară instalată depășise 6,5 gigawați la începutul anului 2026, reprezentând peste jumătate din producția națională. Fenomenul prețurilor energiei care scad sub zero la prânz și urcă la 250 de euro per megawatt-oră seara a determinat goana după baterii, fiindcă energia solară devine cea mai profitabilă doar dacă este stocată eficient.
Hidrocentrala Chaira, cu o capacitate de 864 megawați, stă nefolosită din aprilie 2022 din cauza unei defecțiuni la o turbină. Vidul lăsat de aceasta este acum suplinit de baterii. Centrala nucleară Kozlodui, cu cele două reactoare funcționale pe combustibil Westinghouse din mai 2024, a furnizat 35% din electricitatea țării în 2024. Bulgaria a fost anul trecut exportator net de energie, deși cu un volum redus.
În contrast, România a fost importator net în 2025, cu o diferență estimată la 5 miliarde de euro între energia vândută și cea cumpărată. Devenită importator din 2019, România a instalat primii 500 de megawați de stocare abia în 2025. Deși Bulgaria a contractat deja peste 14 gigawați-oră de stocare, depășind cu patru ani ținta de 1,28 gigawați pentru 2030, se confruntă cu congestia interconectorilor și o dependență de subvenții. În România, lipsa investițiilor în stocare a dus la apeluri către populație de a reduce consumul și la măsuri extreme, precum scufundarea de barje în Dunăre, și la posibila redeschidere a centralelor pe cărbune.
Sursa: G4Media
