Conform Libertatea: Firmele românești de energie au cumpărat masiv electricitate din Bulgaria pentru ziua de 13 august, în special în intervalele orare critice ale serii, când producția internă de energie regenerabilă, predominant solară și eoliană, scade drastic. Datele publicate de OPCOM, operatorul pieței de energie, arată importuri semnificative din țara vecină pentru aproape toată ziua, cu excepția a trei intervale scurte de câte un sfert de oră înainte de ora 18:00. Cantitățile importate au variat între 8 și 2.172 de megawați-oră, semnalând o dependență clară a sistemului energetic românesc de sursele externe în momentele de vârf ale consumului.
Pe parcursul zilei de miercuri, 12 august, producția din parcuri fotovoltaice a acoperit aproape 43% din necesarul național, iar cea din surse eoliene a contribuit cu 20%. Totuși, producția eoliană, deși a atins aproximativ 1.600 MW/h la prânz, a scăzut dramatic la doar 55 MW/h în cursul serii. Odată cu lăsarea întunericului, necesarul de import din Bulgaria a depășit constant pragul de 2.000 de megawați-oră.
Această dependență de importuri se reflectă direct în costuri. În timp ce prețul de bază al unui megawatt tranzacționat pe piață se situa în jur de 163 de euro, în orele de vârf ale serii acesta a atins chiar și 487 de euro. Deși capacitatea de interconectare între România și Bulgaria este considerabilă, schimburile comerciale rămân dezechilibrate. Chiar și cu exporturi planificate către Bulgaria și Ungaria în prima parte a zilei, consumul de seară al României rămâne vulnerabil.
Strategia bulgară bazată pe stocare
Diferența fundamentală între sistemele energetice ale României și Bulgariei constă în modul în care au fost utilizate fondurile europene. Conform lui Radu Dudău, președintele Energy Policy Group (EPG), Bulgaria a prioritizat investițiile în capacități masive de stocare a energiei, în timp ce România a direcționat subvențiile către prosumatori pentru instalarea de panouri solare. Bulgaria a folosit Fondul de Modernizare al UE pentru a construi baterii, considerând că panourile fotovoltaice deveniseră deja foarte ieftine pe piață.
Acest mecanism comercial permite Bulgariei să cumpere energie ieftină produsă dimineața din surse regenerabile din România sau Grecia, să o stocheze în baterii, iar seara, la vârfurile de consum și în absența soarelui, să o revândă țărilor de origine la prețuri mai mari. Chiar dacă diferența de preț între energia cumpărată ziua și cea vândută seara poate fi de până la zece ori mai mare, prezența acestor capacități de stocare din Bulgaria contribuie la stabilitatea sistemului energetic regional.
Dependența de vecinul balcanic
Expertul Radu Dudău consideră că România ar trebui să fie recunoscătoare Bulgariei pentru această strategie adoptată acum câțiva ani, care a transformat țara vecină într-o „baterie a Europei de Sud-Est”. El subliniază că dacă aceste capacități de stocare ar fi existat în România, situația prețurilor de seară ar fi fost similară, chiar dacă costul pentru consumatorii români ar fi fost potențial mai mic prin eliminarea taxelor de interconectare.
Pe termen lung, soluția pentru România constă în dezvoltarea propriilor capacități de stocare în baterii. Pe măsură ce sistemul național va integra mai multe astfel de unități, oportunitățile de arbitraj comercial vor diminua, iar prețurile energiei ar putea deveni mai stabile. În acest context, 20 de companii, printre care și traderi locali precum Axpo Energy România și Nova Power & Gas SRL, au obținut alocări de capacitate pentru transferul de energie din Bulgaria spre România pentru întregul an 2026, totalizând 600 MW.
Sursa: Libertatea
