Bulgaria se confruntă cu instabilitate politică accentuată, culminând cu demisia guvernului de coaliție condus de partidul conservator GERB în decembrie 2025, în urma protestelor masive. Țara vecină României, membră NATO și a zonei euro, trece printr-o perioadă de turbulențe, cu alegeri anticipate programate pentru 19 aprilie.
Două figuri centrale
Rumen Radev, actualul președinte, este o figură controversată. Fost pilot militar, susținut inițial de socialiștii pro-ruși, a câștigat sprijinul unor alegători pro-europeni în timpul protestelor anticorupție din 2020. Poziția sa față de ajutorul militar acordat Ucrainei a stârnit critici, unii interpreți considerându-l pro-rus. Într-un interviu acordat CNN, Radev și-a exprimat dezamăgirea față de sprijinul insuficient al Uniunii Europene pentru „eforturile de pace” ale președintelui american Donald Trump.
Boiko Borissov, pe de altă parte, a dominat scena politică bulgară din 2009. Fost bodyguard și pompier, a urcat rapid în ierarhia Ministerului de Interne. Acesta a promis combaterea corupției și restabilirea ordinii, având succes în alegerile parlamentare din 2009. Mandatul său a fost marcat de acuzații de capturare a statului, cu referire la controlul asupra instituțiilor cheie, precum Parchetul și Consiliul Judiciar Suprem. Scandalurile legate de interceptări telefonice și imagini compromițătoare nu au reușit să-l îndepărteze de la putere.
Jocul sondajelor și perspectivele electorale
Sondajele de opinie premergătoare alegerilor anticipate din 19 aprilie relevă o competiție strânsă. Bulgaria Progresistă pare să conducă cursa, urmată de GERB. PP-DB, DPS și Renașterea se luptă pentru locurile din parlament. În același timp, partidele mai mici se confruntă cu dificultăți în a depăși pragul electoral.
Alpha Research plasează Bulgaria Progresistă pe primul loc cu 34,2%, urmată de GERB cu 19,5%. Myara indică Bulgaria Progresistă la 34,6% și GERB la 18,5%. Agenția Trend oferă o imagine ușor diferită, cu Bulgaria Progresistă la 33,2% și GERB la 19,1%. Sociologii sunt de acord că prezența la vot și indecizia alegătorilor vor influența decisiv rezultatul alegerilor și componența viitorului parlament.
La aceste alegeri anticipate pentru Adunarea Națională, 14 partide și 10 coaliții își dispută mandatele, un număr mai mic comparativ cu alegerile din octombrie 2024.
