Europa riscă o criză energetică majoră, cu potențiale restricții similare celor impuse în perioada pandemiei de COVID-19. Avertismentul vine din partea expertului în energie Boyan Rashev, care subliniază necesitatea pregătirii imediate a unor măsuri de urgență. Scenariul evocat include măsuri precum munca de acasă, reducerea mobilității și chiar introducerea transportului public gratuit, pentru a face față unei posibile penurii de combustibil.
Deficitul de combustibili se adâncește
Rashev atrage atenția asupra adâncirii deficitului global de petrol. Producția mondială este cu aproximativ 13 milioane de barili pe zi mai mică decât în luna februarie. Efectele se resimt deja în Asia, iar dacă tendința continuă, criza ar putea ajunge și în Europa până la sfârșitul lunii aprilie. Expertul subliniază că este crucial să se înceapă planificarea din timp, anticipând riscul unei penurii fizice de combustibil, nu doar al prețurilor ridicate.
Limitarea consumului, o soluție posibilă
Intervențiile artificiale asupra prețurilor nu sunt considerate o soluție viabilă. Menținerea prețurilor scăzute ar putea masca problema reală și ar duce la lipsuri de aprovizionare. În schimb, limitarea consumului, în special pentru motorină și kerosen, este văzută ca o măsură necesară. Rashev menționează exemplul Germaniei, care a redus temporar taxa pe energie pentru carburanți după ce alte măsuri de control al prețurilor nu și-au atins scopul. Expertul consideră că benzina nu ar reprezenta o problemă majoră pentru Europa.
Impactul asupra electricității și alimentelor
Criza energetică nu se limitează doar la combustibili. Problemele legate de gazele naturale sunt și mai accentuate în Europa, ceea ce va duce inevitabil la creșterea prețului energiei electrice. În plus, deficitul de îngrășăminte, cauzat de limitarea exporturilor din zona Golfului, ar putea afecta producția agricolă și, implicit, prețurile alimentelor. Bulgaria, având o rafinărie proprie, se află într-o situație relativ avantajoasă. Totuși, acest avantaj nu elimină riscurile generate de criza gazelor și efectele în lanț asupra economiei.
În fața acestor evoluții, posibilitatea unei „carantine energetice” nu mai pare un scenariu extrem. Rămâne de văzut dacă guvernele europene vor acționa preventiv sau vor fi nevoite să reacționeze în regim de urgență, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei.
