Conform Libertatea: Oprire controlată la Cernavodă, tensiuni pe piața de energie
Directorul Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă, ROMEO URJAN, a anunțat că joi dimineața va demara procedura de oprire controlată a reactorului. Decizia este cauzată de debitul scăzut al Dunării și de prognozele hidrologice nefavorabile, care nu mai permit menținerea funcționării centralei în condiții de siguranță. Scoaterea din funcțiune a Unității 2, cu o capacitate de 1.400 MW, vine într-un moment critic pentru piața energetică românească, deja afectată de importuri masive și de un deficit structural.
Deficit de 1.400 MW agravează situația pe piața de electricitate
Dispariția a 1.400 MW din rețeaua națională va accentua presiunea asupra prețurilor de pe piața regională. România se confruntă deja cu necesitatea de a importa cantități mari de energie electrică pentru a acoperi orele de vârf. Lipsa producției interne din Cernavodă, care livra aproximativ 22% din necesarul național, obligă la găsirea rapidă de surse alternative, fie din producție internă, fie din import. Această situație va afecta direct capacitatea de achiziție a statelor vecine, precum Republica Moldova, care depinde aproape integral de lichiditatea pieței regionale.
Coridorul ucrainean, o soluție fragilă pentru România și Republica Moldova
Deși compania moldoveană ENERGOCOM nu are un contract direct ferm cu NUCLEARELECTRICA, ci doar unul-cadru, efectul de domino este inevitabil. Reducerea cantităților de energie disponibile pe piața pentru ziua următoare diminuează șansele ENERGOCOM de a securiza volumele necesare la prețuri accesibile. O legătură importantă între cele două sisteme a fost evidentă la începutul lunii, când România a beneficiat de ajutorul Republicii Moldova prin facilitarea importului de energie din Ucraina. Acest coridor energetic prin teritoriul moldovean rămâne funcțional și reprezintă una dintre puținele căi prin care România va încerca să își acopere deficitul. Cu toate acestea, în contextul actual, capacitatea României de a sprijini direct Chișinăul este limitată.
Republica Moldova, în fața unor opțiuni dificile
În cazul în care deficitul regional se adâncește, autoritățile din Republica Moldova se confruntă cu opțiuni limitate și dificile. Acestea includ achiziția de energie direct din Ucraina, în măsura în care aceasta dispune de excedente exportabile, sau cumpărarea de „energie de avarie”, ale cărei costuri pot fi de până la trei ori mai mari în orele de vârf. O altă posibilitate este aplicarea unor planuri de deconectări eșalonate pentru protejarea rețelei de suprasolicitare. Chiar dacă ENERGOCOM a reușit până acum să achiziționeze energia necesară, au existat zile în care s-a apelat la energia de avarie, iar apelurile repetate către populație de a economisi curentul în orele de vârf au avut un efect paradoxal, înregistrând creșteri ale consumului.
Criză dublă în Republica Moldova
Situația energetică se suprapune peste o criză de mediu fără precedent în Republica Moldova. Guvernul de la Chișinău a declarat stare de alertă în domeniile energetic și hidrologic la sfârșitul lunii iulie, iar indicatorii s-au înrăutățit constant. Nivelul râului Nistru, principala sursă de apă potabilă pentru 80% din populație, a scăzut alarmant. Autoritățile au fost nevoite să reducă deversările din lacul de acumulare la un minim de 75 de metri cubi pe secundă, în încercarea de a conserva rezervele. Ministrul Mediului din Republica Moldova, GHEORGHE HAJDER, a declarat recent necesitatea conservării resurselor de apă până la sosirea ploilor de toamnă. Evoluția situației energetice în orele următoare depinde de capacitatea sistemelor energetice din România și Ucraina de a compensa lipsa reactorului de la Cernavodă, dar și de condițiile meteorologice care afectează infrastructura critică din regiune.
Sursa: Libertatea
