Un cetățean al Bucureștiului a fost condamnat recent la o pedeapsă de un an și cinci luni de închisoare cu suspendare, confirmând astfelinuțirea unor acte penale grave legate de promovarea simbolurilor fasciste și amenințări pe rețelele sociale. Decizia a fost pronunțată în contextul unui dosar în care bărbatul a fost acuzat de propagandă extremistă și de atingeri la adresa valorilor democratice, toate acestea fiind documentate în urma unei anchete riguroase.
Gesturi și mesaje cu tentă extremistă pe rețelele sociale
Faptele s-au petrecut în cursul anului trecut, când inculpatul a folosit mai multe conturi pentru a distribui imagini și mesaje cu conținut extremist, promovând idei antisemite și simboluri fasciste. În iunie, el a distribuit pe profilul său o fotografie cu sigla Mișcării Legionare, cunoscută și ca Garda de Fier, precum și sloganul „Trăiască Legiunea!”. Imaginile și mesajele sunt considerate de specialiști ca fiind simboluri și ideologii ale unui trecut tulburi din istoria României, având conotații extremiste și rasiste.
Mai mult, în luna august, același individ a distribuit o fotografie a lui Adolf Hitler în contextul salutului nazist, element simbolic pentru ideologia nazistă și pentru ororile Holocaustului. În același interval, a postat și o afirmație minimalizatoare la adresa efectelor genocidului, întărind astfel conținutul propagandistic de natură xenofobă.
Amenințări și intimidări în mediul online
Nu doar promotor al simbolurilor fasciste a fost inculpatul, ci și autor al actelor de amenințare. În mai puțin de două luni, el a adresat mesaje și comentarii publice și private către o altă persoană, în care a amenințat-o cu acte de violență, încercând să instige frica. Aceste acte au fost comise în iunie și august, când prin multiple intervenții a arătat intentia de intimidare, folosind diferite conturi pentru a-și manifesta agressivitatea și pentru a-și revendica convingerile radicale.
Un motiv pentru îngrijorare îl reprezintă și contextul acestor acțiuni, care se înscriu într-o serie de manifestări de propagandă și instigare la ură, în condițiile în care astfel de acțiuni pot degenera în situații periculoase pentru ordinea socială.
Tratamente legale și reacția autorităților
În urma acestor fapte, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 a inițiat o anchetă, în cadrul căreia s-a constatat că inculpatul a încălcat mai multe prevederi ale legii privind incriminarea discursului naționalist extrem sau anti-semitic. Acesta s-a confruntat cu acuzații legate de negarea, contestarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului, precum și de promovarea în public a unor ideologii interzise.
Deși a recunoscut faptele, bărbatul a acceptat un acord de recunoaștere a vinovăției, fiind condamnat la pedeapsa menționată, cu un termen de supraveghere de trei ani și obligația de a efectua 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Această sentință marchează un răspuns clar al justiției române în fața manifestărilor extremiste online, dar ridică și întrebări despre modul în care platformele sociale gestionează discursul de ură și simbolurile interzise. Într-un context în care societatea trebuie să-și reafirme valorile față de trecutul întunecat, astfel de cazuri evidentiază necesitatea unor măsuri mai ferme pentru prevenirea răspândirii ideologiilor extremiste în mediul digital și nu numai. În mediul politic, mai ales în condițiile în care simbolurile și discursurile extremiste reapar cu accente noi, autoritățile trasează o linie clară între libertatea de exprimare și promovarea urii, subliniind că ultimele nu vor avea niciodată acceptare în societatea modernă.
