Politică

Marți seara, Guvernul României a adoptat două ordonanțe de urgență, unul dintre acestea fiind dedicat reformei administrației publice locale și centrale, iar celălalt având ca scop măsuri de relansare economică

Marți seara, Guvernul României a adoptat două ordonanțe de urgență, unul dintre acestea fiind dedicat reformei administrației publice locale și centrale, iar celălalt având ca scop măsuri de relansare economică

Marți seara, Guvernul României a adoptat două ordonanțe de urgență, unul dintre acestea fiind dedicat reformei administrației publice locale și centrale, iar celălalt având ca scop măsuri de relansare economică. Decizia a fost luată în urma unei reuniuni de luni între partidele din coaliția guvernamentală pentru a rezolva aspectele rămase în dezbatere.

Reforma administrației publice prevede o reducere semnificativă a posturilor în sectorul public. Numărul maxim al posturilor va fi redus cu 30% pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, ceea ce ar putea conduce la desființarea a aproximativ 45.600 de locuri de muncă. Este important de menționat că, dintre posturile ocupate, reducerea nu va depăși 20%. Aceste măsuri sunt programate să se implementeze până la 1 iulie 2026.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța acestor măsuri, afirmând: „Reforma în administrație va face cele două administrații, locală și centrală, mai eficiente. Dorim să consolidăm descenralizarea și simplificarea procedurilor”, a declarat acesta. Reducerea numărului de angajați vizează nu doar administrația locală, ci și ministerele, unde se preconizează o diminuare de 10%.

Pe de altă parte, ordonanța de relansare economică conține facilități pentru mediul de afaceri, incluzând ajutoare de stat pentru investiții strategice. Ministerul Finanțelor va putea oferi suport financiar pentru investiții cu valori de minimum un miliard de lei, vizând în special sectoare care suferă de deficit comercial. Din declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, reiese că pachetul va include fonduri anuale de aproximativ 5 miliarde de euro până în 2032.

Sediul Guvernului a fost martorul unor proteste organizate de sindicatele din poliție, care contestă noile măsuri. Sindicaliștii susțin că ordonanțele afectează stabilitatea funcției publice și sunt vulnerable din punct de vedere constituțional. „Adoptarea lor pe repede-înainte nu repară nimic, ci doar mută criza în instanțe și în conflicte sociale”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată premierului.

Criticile nu s-au limitat la proteste. O parte dintre colegii de coaliție și-au exprimat, de asemenea, temeri legate de impactul acestor măsuri. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost obținut, discuțiile intense au generat nemulțumiri, în special în rândul funcționarilor publici afectați de reforme.

Bolojan a insistat că va exista un mecanism retroactiv pentru a asigura eficiența și reducerea cheltuielilor, subliniind că „aplicarea acestor măsuri va mène la o administrare mai bună”. În același timp, Guvernul a promis că va menține un dialog deschis cu toți actorii implicați pentru a minimiza impactul social al acestor decizii.

În contextul acestor măsuri, autoritățile locale vor beneficia de o autonomie mai mare, având acum posibilitatea să decidă asupra organizării jocurilor de noroc pe teritoriul lor. Premierul a afirmat că toată administrația va trebui să devină mai responsabilă și mai orientată către cetățean.

În ciuda avizelor favorabile primite, tensiunea rămâne ridicată în rândul publicului și al angajaților din sectorul public, care se tem de consecințele acestor reforme. Se preconizează că, în următoarele săptămâni, conflictele pot escalada, generând opinie publică și mai aprinsă în funcție de modul în care se vor implementa noile măsuri.