Conform Digi24: Românii și companiile au dat dovadă de responsabilitate în perioada de vârf a consumului de energie electrică, contribuind la o reducere estimată la 200-300 MW. Această măsură a venit ca răspuns la apelurile autorităților, într-un context dificil pentru sistemul energetic național, afectat de secetă severă, temperaturi ridicate și limitări în importuri, probleme resimțite la nivel regional.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 7 august, că eforturile comune au avut un impact măsurabil. Reducerea consumului s-a înregistrat în intervalul orar 19:00 – 23:00, perioadă critică pentru echilibrarea cererii și ofertei în rețea.
Reduceri măsurabile în consumul de seară
În majoritatea serilor acestei săptămâni, consumul de energie electrică a fost mai redus decât în mod obișnuit, a explicat premierul Bolojan într-un interviu acordat RFI România. Acesta a mulțumit cetățenilor, companiilor și instituțiilor pentru răspunsul prompt și responsabil la solicitarea autorităților.
Bolojan a subliniat că, exceptând ziua de miercuri, cea mai călduroasă, consumul de energie a scăzut în fiecare seară. „Le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună, cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”, a adăugat premierul.
Nivelurile de consum au scăzut, în medie, de la 7.700-8.000 MW în zilele normale din anii precedenți, la 7.300-7.700 MW în prezent, reprezentând o economie de 200-300 MW. Această diminuare este considerată esențială în condițiile în care producția internă este diminuată de secetă, iar posibilitățile de import sunt limitate.
Dezechilibrele sistemului energetic și importanța stocării
Premierul a precizat că problemele actuale nu țin exclusiv de o lipsă a capacităților de producție, ci și de echilibrarea sistemului energetic. În timpul zilei, România poate genera cantități importante de energie, inclusiv din surse regenerabile, însă seara, pe măsură ce producția fotovoltaică scade și consumul rămâne ridicat, apare un deficit.
„Nu avem neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a afirmat Bolojan. El a regretat lipsa unor capacități de stocare adecvate, care ar fi permis păstrarea energiei produse în surplus pe timpul zilei pentru a acoperi deficitul de seară. Aceasta ar fi fost o soluție mult mai eficientă decât importurile costisitoare realizate în perioadele de vârf ale cererii.
Critici la adresa investițiilor în sectorul energetic
Premierul Ilie Bolojan a criticat deciziile strategice din ultimii ani din sectorul energetic, imputând întârzierile în realizarea investițiilor ca fiind o cauză majoră a situațiilor actuale. El a semnalat faptul că multe companii de stat din energie nu își execută integral bugete de investiții, deși dispun de resurse financiare.
Dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, nu a fost corelată cu investiții paralele în tehnologii de stocare. Această lipsă de coordonare a condus la o supraproducție în orele de prânz, energie exportată la prețuri mici, în contrast cu importurile scumpe necesare seara.
România importă energie de la state precum Bulgaria, Grecia și prin legături cu Ungaria și Europa Centrală, precum și din Ucraina, atunci când acestea dispun de surplusuri. Însă, disponibilitatea pentru importuri scade considerabil atunci când și țările vecine se confruntă cu propriile dificultăți de producție sau de aprovizionare.
Seceta severă și temperaturile ridicate au afectat inclusiv producția hidroenergetică, iar nivelul scăzut al Dunării a impus măsuri suplimentare pentru menținerea funcționării capacităților nucleare. Starea de alertă declarată în sectorul energetic subliniază complexitatea situației și necesitatea unor eforturi conjugate pentru asigurarea stabilității aprovizionării cu energie.
Sursa: Digi24
