Impozitul pe proprietate a crescut semnificativ, dar rămâne competitiv în Europa
De la începutul acestui an, românii care dețin proprietăți imobiliare au resimțit o creștere notabilă a taxelor aferente. Potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, impozitul pe proprietate a înregistrat o majorare de aproximativ 70%. Cu toate acestea, oficialul asigură cetățenii că, raportat la alte state europene, această creștere exprimată procentual rămâne în parametrii în care impozitarea continuă să fie „destul de mică”.
Majorarea anuală, o realitate pentru proprietari
Pentru mulți români, această anunțare a fost o surpriză, având în vedere că în ultimii ani impozitarea a fost de obicei moderată, cel puțin în comparație cu alte țări din regiune. În realitate, de la începutul anului, un proprietar poate să plătească acum aproape dublu față de suma anterioară, dacă ne referim la cazul unei case sau unui apartament cu o valoare medie. Dacă în 2022 un contribuabil plătea aproximativ 30 de euro pe an, suma a crescut acum la circa 45 de euro, conform explicațiilor oficialului.
Premierul Bolojan a încercat să liniștească cetățenii, menționând că „este o creștere generală de aproximativ 70%. Sună mult în procent. Dar ai plătit 30 de euro pe proprietate și acum plătești 45 de euro”. În esență, diferența poate părea mare la procent, dar în termeni absoluți nu reprezintă o cheltuială copleșitoare pentru majoritatea românilor.
Context european și motive pentru creștere
De altfel, explicând decizia, oficialul a indicat faptul că, deși suma acoperă o creștere semnificativă procentual, această majorare este justificată de ascensiunea valorii proprietăților și de ajustarea fiscalității în contextul european. În comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, unde impozitul pe proprietate poate ajunge să reprezinte o pondere mai mare din venituri, România păstrează un nivel relativ scăzut.
“Este o creștere generală de aproximativ 70%. Sună mult în procent. Dar ai plătit 30 de euro pe proprietate și acum plătești 45 de euro”, a explicat premierul Ilie Bolojan. El a subliniat, în același timp, că noile tarife sunt gândite în contextul în care valorile imobiliare sunt în creștere, iar guvernul încearcă să asigure un echilibru între venituri la buget și posibilitatea contribuabililor de a-și menține nivelul de trai.
Impactul creșterii impozitelor pentru cetățeni și administrație
Deși pentru autoritățile locale aceste modificări sunt o oportunitate de a strânge mai multe fonduri pentru investiții, pentru cetățeni, factura poate deveni o sursă de îngrijorare. Mulți se plâng că, odată cu creșterea taxelor, bugetul personal trebuie ajustat, iar anumite cheltuieli devin mai dificil de gestionat. Pe de altă parte, guvernul susține că noile reglementări sunt menite să asigure o stabilitate fiscală și o gestionare mai eficientă a resurselor locale.
În plus, autoritățile locale au început deja să implementeze noile reglementări, iar unele orașe anunță intenții de a utiliza fondurile suplimentare pentru proiecte de infrastructură, modernizarea serviciilor publice și alte investiții strategice. În această atmosferă, cetățenii sunt invitați să își adapteze bugetele și să aibă în vedere această ajustare anuală a taxelor, considerând-o, totuși, ca pe o parte integrantă a procesului de modernizare și al trecerii la un sistem fiscal mai echitabil și adaptat realităților economice.
Deocamdată, poziția oficialilor rămâne aceea de a asigura transparență și explicații clare pentru scumpirea taxelor, în contextul în care economia națională își continuă traseul de consolidare. Cu toate provocările ce vor urma, cel mai important pentru administrație este să gasească echilibrul între nevoile bugetare și sprijinul acordat cetățenilor, menținând România competitivă și în standarde europene.
