Premierul Ilie Bolojan a confirmat zilele acestea că decizia României de a sprijini acordul comercial UE-Mercosur a fost luată în comun de Guvern și Președinție, bazându-se pe informațiile și analizele disponibile până în prezent. Anunțul oficial al oficialului a venit într-un context în care relațiile comerciale ale României și ale Uniunii Europene cu tractul comercial sud-american sunt tot mai strâns urmărite și dezbătute atât la nivel național, cât și internațional.
Decizia comună și implicarea autorităților
„În ceea ce privește Mercosur, a fost o decizie care a fost luată de comun acord între Guvern și Președinție, pe baza datelor pe care le-am avut disponibile”, a declarat Bolojan vineri, adăugând că aceste decizii au fost luate în contextul unor analize aprofundate, care au considerat atât avantajele economice, cât și potențialele riscuri pentru economia românească și pentru cea europeană.
Departe de a fi o hotărâre luată în grabă, această poziție românească se înscrie în cadrul unei discuții mai ample privind delimitarea punctului de vedere european asupra acordului de liber schimb cu blocul sud-american, semnat în 2019, dar încă subiect de dezbateri aprinse în mai multe state membre, inclusiv în România. În acest context, decizia finală s-a bazat și pe consultări dintre autorități, o confirmare a abordării coordonate între forurile centrale și cele prezidențiale.
Contextul economic și geopolitic al acordului Mercosur
încheiatul acord comercial UE-Mercosur are la bază crearea unui depozit de parteneriate strategice între Uniunea Europeană și cele patru state membre ale blocului sud-american (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay). Proiectul, semnat oficial în iunie 2019, promitea reducerea tarifelor vamale și facilitarea schimburilor comerciale, promovând investițiile reciproce și apropierea economică între cele două zone.
Însă, dezbaterile ample din Europa, inclusiv în România, s-au concentrat pe posibilele efecte negative asupra mediului, pe impactul asupra pieței muncii și pe riscurile de a se produce deprofesionalizarea anumitor sectoare locale. Activistii și unele grupări politice au cerut reevaluarea însemnătății acestei înțelegeri și au solicitat o analiză mai riguroasă a efectelor pe termen lung.
Reacțiile inițiale și viitorul negocierilor
Reacțiile oficiale din partea președintelui și a altor lideri politici sugerează o poziție echilibrată, în care avantajele economice trebuie cântărite cu provocările sociale și de mediu. Analistii avertizează însă că decizia României de a face front comun ar putea deschide drumul pentru o discuție mai profundă în cadrul Uniunii Europene, dincolo de simplele declarații politice.
De altfel, ultimele zile au adus discuții intense în Parlamentul European și în comisiile relevante, unde reprezentanții statelor membre și-au exprimat opiniile pro și contra asupra acordului Mercosur. Guvernul României pare acum să urmeze o strategie de a se realiza un echilibru între beneficiile economice dorite și responsabilitatea față de mediul înconjurător, precum și față de standardele sociale și de muncă europene.
Perspective și următorii pași
În timp ce marile puteri economice și Uniunea Europeană continuă să analizeze cu atenție implicațiile acestui acord, decizia oficială a României de a sprijini poziția comună reflectă dorința de a menține o relație echilibrată și de a evita conflictele interne legate de subiect. În același timp, discuțiile din cadrul UE cu privire la condițiile și eventualele ajustări ale acordului Mercosur sunt departe de a fi finalizate.
Pentru România, următorii pași implicați vor fi, probabil, o monitorizare atentă a implementării acordului și o posibilă intervenție în cazul în care apar riscuri majore atât pentru mediu, cât și pentru economia locală. Guvernul își păstrează deschidere pentru negocieri și ajustări, dar reafirmă susținerea pentru un parteneriat strategic cu Uniunea Europeană în toate domeniile.
