Premierul Ilie Bolojan a intervenit luni în plenul Senatului pentru a răspunde criticilor formulate de partidele extremiste în cadrul dezbaterii moțiunii simple referitoare la acordul UE-Mercosur. Într-un discurs articulat, liderul Executivului a contestat temerile false aruncate de semnatarii moțiunii, invocând faptul că acestea sunt generate de o înțelegere distorsionată a contextului și de informații neinspirate.
### Premierul respinge acuzațiile și clarifică motivele acordului UE-Mercosur
Dezbaterea din Senat a avut loc într-un context tensionat, după ce mai multe forțe politice extremiste au criticat acordul de liber schimb încheiat recent între Uniunea Europeană și Blocul Mercosur, o alianță economică formată din mai multe state sud-americane. Semnat în urmă cu câteva luni, acordul a stârnit dezbateri aprinse în special în rândul partidelor care susțin protejarea intereselor naționale și ale mediului înconjurător.
În discursul său, premierul Bolojan a evidențiat că temerile exprimate de opozanți sunt nefondate și pleacă de la premise false. „Moțiunea pleacă de la niște premise false: că decizia s-ar fi luat cu rea-credință sau fără o analiză aprofundată. Nu este cazul”, a afirmat șeful Guvernului, subliniind că toate deciziile legate de acordul comercial au fost luate cu responsabilitate și în acord cu interesele economice ale României.
El a adăugat că temerile privind impactul asupra mediului, precum și cele legate de concurența neloială sau pierderea capitalului românesc în beneficiul companiilor multinaționale, sunt exagerări și dezinformări menite să manipuleze opinia publică. „Această moțiune încearcă să sădească spaime pentru care nu există suficiente argumente reale”, a precizat Bolojan, reafirmând angajamentul Guvernului de a proteja atât mediul, cât și interesele naționale.
### Contextul economic și geopolitic al acordului UE-Mercosur
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte economice din ultimele decenii, având ca scop eliminarea tarifelor și facilitarea comerțului între cele două blocuri. Pentru România, această înțelegere înseamnă oportunități de creștere, acces mai facil la piețele din America de Sud și importanța de a nu rămâne în urmă în procesul de integrare economică europeană.
Totodată, proiectul a întâmpinat opoziție din partea unor partide politice și organizații ecologiste, care susțin că acordul ar favoriza extinderea agriculturii intensive și ar periclita biodiversitatea. În plus, criticile au vizat temeri legate de securitatea alimentară și de modul în care va fi reglementată protecția mediului. Cu toate acestea, autoritățile europene și române au reiterat că orice decizie este supusă normelor UE privind sustenabilitatea și protecția mediului, precum și controalelor stricte pentru asigurarea respectării standardelor.
### Perspective și reacții
După intervenția premierului, dezbaterea în Senat a continuat, însă discursul acestuia a fost perceput de mulți ca un clar semnal de susținere pentru procesul de integrare economică europeană și de respingere a campaniei politice toxice. Specialiștii consideră că poziția Guvernului va fi decisivă în modul în care va evolua dezbaterea publică și legitimarea acordului în Parlamentul României.
Perspectiva de viitor rămâne una plină de provocări, însă și de oportunități. În timp ce criticile persistă, echipa guvernamentală subliniază că România trebuie să fie parte a acestei facilități comerciale pentru a-și proteja și promova interesele în mediul internațional. În plus, autoritățile continuă eforturile de a prezenta argumente solide în sprijinul acordului și de a contracara dezinformările lansate de opoziție, într-un război al opiniilor ce va continua să fie în centrul atenției politice naționale.
