Premierul Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul guvernului de a sprijini în mod concret Capitala, într-un moment în care bugetul Bucureștiului continuă să fie o preocupare majoră pentru autoritățile centrale. La aproape un an de la referendumul din noiembrie 2024, inițiat de fostul primar Nicușor Dan, și în contextul criticii persistente asupra situației financiare a Primăriei Generale, Bolojan a anunțat că Bucureștiul va primi un capitol special în bugetul național pe 2026, menit să abordeze problemele din zona finanțelor publice capitalei.
### Bucuria și așteptările Bucureștiului: un capitol dedicat în bugetul național
În mai multe intervenții publice, premierul a explicat că, de-a lungul anilor, Primăria Capitalei a fost subfinanțată în mod sistematic, ceea ce a generat dificultăți majore în gestionarea marilor proiecte de infrastructură și în asigurarea serviciilor publice esențiale, precum termoficarea și transportul în comun. “În proiectul de buget va fi o secțiune dedicată Bucureștiului. Sper să găsim o formulă sau să punem în practică referendumul votat de bucureșteni sau să găsim o formulă tranzitorie, iar de la anul să se aplice referendumul votat de bucureșteni”, a declarat Bolojan.
Pentru a adresa această problemă, premierul propune o abordare flexibilă, care să combine pașii emoționali și cerințele legislative. În același timp, Bolojan a subliniat că e nevoie de un echilibru între resursele acordate Primăriei Generale și cele destinate primăriilor de sector, pentru a asigura o administrare corectă și eficientă a fondurilor publice. Discuțiile pe marginea acestei inițiative urmează să continue în zilele următoare, astfel încât, cel mai devreme, în 2027, să se poată implementa o soluție clară și durabilă.
### Context și controverse: cine, ce, de ce?
Situația financiară dificilă a Bucureștiului nu este o noutate. Problemele structurale din managementul financiar, problemele grave în domeniul termoficării și transportului public, precum și lipsa unui sistem clar de repartizare a fondurilor, au fost subiecte frecvent abordate de edili și specialiști. În ultimii ani, diferențele dintre nevoile capitalei și resursele disponibile au devenit tot mai vizibile, alimentând criticile privind modul în care bani publici sunt distribuiți și administrați.
Referendumul din 2024 a adus în prim-plan o idee de reformulare a modului în care se repartizează taxele și impozitele plătite de bucureșteni. Concret, cetățenii au aprobat ca bugetul municipiului să fie gestionat în mod direct de Consiliul General, fără intervenția Guvernului, astfel încât fondurile să fie direcționate către proiecte prioritar stabilite de autoritatea locală. Această inițiativă a fost întâmpinată cu unele rezerve din partea reprezentanților sectoarelor, care consideră că ar putea fi afectată echilibrul financiar al fiecărui cartier dacă fondurile sunt redistribute după reguli diferite.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a exprimat public nemulțumiri legate de situația critică a bugetului municipal, spunând că “PMB nu are bani nici să treacă strada” și că se bazează pe sprijinul președintelui Nicușor Dan, care a declarat ferm că nu va semna bugetul dacă nu se respectă rezultatele referendumului.
### Perspective pentru următorii pași
Președintele Partidului AUR și susținător al reformei financiare a Capitalei, Ilie Bolojan, nu doar că a promis că va iniția discuții pentru găsirea unei soluții tranzitorii până în 2027, dar și că intenționează să promoveze o abordare consistentă în privința repartizării banilor publici. În acest sens, acesta a explicat că a încercat, înainte de alegeri, să reglementeze toate aspectele legate de finanțarea Bucureștiului pentru o mai bună clarificare a responsabilităților și resurselor.
„Sper să ne păstrăm această abordare, chiar și în contextul actual, pentru că aici nu mai e vorba de probleme politice, ci de problemele unui număr important de cetățeni ai țării noastre și capitala țării noastre este motorul dezvoltării noastre”, a afirmat Bolojan.
Reforma finanțării Bucureștiului rămâne, astfel, un subiect din ce în ce mai presant, iar deciziile luate în următoarea perioadă vor avea un impact decisiv asupra modului în care Capitala va putea să gestioneze resursele și să-și pună în practică proiectele de dezvoltare. Rămâne de văzut dacă discuțiile din zilele următoare vor deschide drumul către o formulă stabilă, capabilă să răspundă așteptărilor bucureștenilor.
