Premierul Ilie Bolojan propune obligatoriu ca medicii tineri să rămână în România după absolvire pentru a combate deficitul de personal medical în zonele rurale
Situația sistemului de sănătate din România continuă să reprezinte o provocare, în special în regiunile rurale, unde lipsa medicilor se face simțit tot mai acut. În acest context, premierul Ilie Bolojan a lansat recent o idee care, dacă va fi implementată, ar putea schimba pe termen lung echilibrul între zona urbană și cea rurală: obligativitatea ca absolvenții de medicină de stat să petreacă câțiva ani de activitate în țară, după finalizarea studiilor.
Rezolvarea deficitului medical în zonele defavorizate – o prioritate pentru administrație
Președintele Guvernului a explicat că această măsură ar putea avea un impact semnificativ în diminuarea diferenței de acces la servicii medicale, în special în comunitățile izolate. “În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire de calitate, trebuie să dai înapoi ceva țării tale”, a spus Ilie Bolojan într-un discurs recent.
Potrivit oficialului, această strategie nu ar trebui să fie doar o constrângere, ci o necesitate pentru ca sistemul public de sănătate să devină sustenabil. În plus, el a subliniat că, deși această propunere va găsi unele rezistențe în rândul studentilor sau al tinerilor medici, beneficiile pe termen lung sunt indiscutabile.
Context și experiențe internaționale – modele de bune practici
România se confruntă de mai mulți ani cu un deficit acut de personal medical în zonele periferice. Potrivit datelor oficiale, aproape 60% dintre medicii specialiști lucrează în marile orașe, în timp ce satele și comunele rămân fără acești specialiști esențiali. Această situație afectează în mod direct calitatea serviciilor medicale și poate duce chiar la agravarea dezechilibrelor sociale și economice.
Experiența unor țări europene, precum Bulgaria sau Polonia, arată că legislația și politicile active de stimulare și retenție în zonele cu deficit pot da rezultate. În aceste exemple, programele de mentorat, facilitățile locale și condițiile financiare avantajoase pentru medicii tineri au fost puncte cheie. România analizează aceste modele pentru a-și adapta propriile politici de recrutare și păstrare a medicilor în zonele defavorizate.
Provocări și perspective pentru implementare
Implementarea unei măsuri de tip obligatoriu după absolvire stârnește și numeroase dezbateri. Unii experți consideră că impunerea unei such obligații poate genera tensiuni între medici și autorități, afectând chiar motivația tinerilor profesioniști. În același timp, alte voci argumentează că acest pas este necesar pentru a asigura continuitate și echilibru în sistemul medical național.
În prezent, autoritățile evaluază diverse variante, inclusiv posibilitatea de a combina obligativitatea cu stimulente financiare sau profesionale, pentru a crește atractivitatea serviciului în zonele rurale. Bilanțul acestor măsuri va fi însă clarificat abia după o perioadă de pilotare.
Pe termen lung, întărirea sistemului medical din sate și orașe mici nu depinde doar de legislație sau de măsuri punitive. E nevoie de o strategie coerentă, care să includă și investiții în infrastructură, formare continuă și crearea unui mediu atractiv pentru medici. În acest sens, promisiunea premierului Bolojan de a pune accent pe soluții concrete și de a reduce dezechilibrele din sistemul de sănătate reprezintă o încercare de a schimba paradigma actuală.
Între timp, tinerii medici privesc cu atenție astfel de inițiative, sperând ca, pe termen lung, acestea vor duce nu doar la o rezolvare a deficitului de personal, ci și la o mai bună echilibrare a accesului la servicii medicale de calitate în întreg teritoriul țării. În condițiile în care sistemul de sănătate rămâne una dintre prioritățile guvernului, se poate anticipa că aceste măsuri vor fi supuse unei atent analize și ajustări continue pentru a găsi formula cea mai potrivită pentru România.
