Prețul petrolului în creștere amenință inflația din România, iar economia noastră se află sub o presiune tot mai accentuată din cauza instabilității din Orientul Mijlociu. Dacă tendința actuală de menținere a prețului țițeiului cu 30% peste nivelul de dinaintea izbucnirii conflictului din zona respectivă va continua, riscul apariției unei inflații mai mari cu aproximativ 1,2 puncte procentuale față de previziunile inițiale devine realitate. Aceasta înseamnă nu doar costuri mai mari pentru consumatori, ci și o modificare profundă a economiei naționale, în contextul în care factorii externi influențează direct prețurile interne.
Chiar dacă există o posibilitate ca tensiunile din Orientul Mijlociu să se soluționeze rapid, iar efectele să se atenueze în câteva luni, speranța rămâne să se evite un impact de lungă durată. În cazul în care războiul sau instabilitatea persistentă vor duce la prețuri de petrol ridicate pentru o perioadă mai lungă, consecințele vor fi resimțite în toate segmentele economiei. Costurile de transport și energie, de exemplu, vor continua să crească, ceea ce se va traduce prin prețuri finale mai mari pentru produsele și serviciile din piața locală. În același timp, o astfel de situație afectează și puterea de cumpărare a românilor, reducând nivelul de confort și dificultățile financiare pentru o bună parte a populației.
Impactul asupra consumului și inflației
Recent, datele statistice confirmă o încetinire semnificativă a consumului în țara noastră. Ultimele luni au fost marcate de o scădere accentuată a vânzărilor cu amănuntul, cu un declin de 6,5% în ianuarie, înregistrat ca fiind cel mai mare din ultimele două decenii, de la finalul pandemiei. Această reducere a consumului nu a fost deloc o surpriză pentru specialiști, întrucât creșterea salariilor a rămas, în general, mai lentă decât inflația, iar importanța cheltuielilor a devenit tot mai evidentă pentru gospodării.
Declinul a fost accentuat de măsurile de austeritate implementate în ultimele luni, printre care creșterea TVA și a accizelor, menite să sprijine bugetul statului. Costurile mai ridicate, în special în cazul produselor nealimentare și al vânzărilor de carburanți, au condus la o reducere masivă a cererii. În plus, mulți români și-au făcut plinul din timp, în decembrie, anticipând scumpiri. În consecință, în luna ianuarie, vânzările de carburant au înregistrat o scădere de peste 5%, marcând una dintre cele mai mari scăderi din ultimii doi ani.
Creșterea accizelor și efectele pe termen scurt
De la începutul acestui an, noile accize aplicate benzinei și motorinei au determinat o scumpire suplimentară a carburanților, fapt care a motivat mulți consumatori să își realizeze cumpărăturile înainte de intrarea în vigoare. Astfel, vânzările din prima lună a anului au coborât cu 5,3% față de luna anterioară, o valoare semnificativă în contextul actual. Această tendință reflectă modul în care modificările fiscale și fluctuațiile prețului la nivel global influențează direct economia românească.
Prețul petrolului poziționează, astfel, politica fiscală și stabilitatea leului într-o dinamică delicată: dacă prețurile vor rămâne ridicate pentru perioade mai lungi, acestea vor avea un efect de “beci” asupra costurilor de transport și energie, alimentând spirala inflației. În același timp, liderii economiei trebuie să fie pregătiți pentru o piață volatilă, în care evoluțiile externe devin factori esențiali pentru stabilitatea macroeconomică.
În aceste condiții, perspectiva pe termen mediu și lung pentru economia României depinde, pe de o parte, de modul în care vor evolua situațiile geopolitice din Orientul Mijlociu, și, pe de altă parte, de măsurile pe care le vor lua autoritățile pentru a contracara efectele negative asupra puterii de cumpărare și inflației. În timp ce unele semne indică posibilitatea unor ajustări în următoarele luni, există și riscul de a intra într-un ciclu de creșteri continue, dacă volatilitatea prețurilor globale se va accentua. În final, situația rămâne în mână atât a deciziilor politice, cât și a adaptabilității economice a țării.
