Conform Digi24: Banca Națională a României (BNR) estimează că inflația va coborî puternic în lunile următoare, însă presiunile asupra prețurilor vor rămâne mai ridicate decât se anticipa anterior. În noul Raport trimestrial asupra inflației, publicat joi, BNR prognozează o rată anuală de 6,1% la finalul lui 2026, cu 0,6 puncte procentuale peste estimarea din luna mai. Inflația ar urma să revină în intervalul țintei BNR abia în trimestrul IV din 2027.
Noua prognoză este construită într-un context marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, evoluția prețurilor energiei, deprecierea recentă a leului și efectele măsurilor fiscale. BNR estimează că inflația va coborî de la 10,42% în iunie la 5,9% în septembrie, reducere explicată în principal de efectele de bază asociate șocurilor din iulie-august 2025: liberalizarea pieței energiei electrice și majorarea impozitelor indirecte.
Presiuni persistente din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a energiei
Unul dintre principalii factori de incertitudine rămâne evoluția prețurilor energiei în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Cotațiile futures indică o diminuare parțială, pe termen scurt, a problemelor privind oferta globală de petrol. Pe termen mediu însă, BNR estimează că prețul țițeiului va rămâne peste nivelurile anticipate înainte de izbucnirea ostilităților. Efectul direct al conflictului, vizibil în special în prețurile carburanților, ar urma să influențeze inflația anuală timp de aproximativ 12 luni. Efectele indirecte ar putea persista însă mai mult, deoarece scumpirea energiei și a transportului se transmite gradual prin lanțurile de producție și distribuție.
BNR estimează că rata anuală de creștere a prețurilor combustibililor va rămâne la niveluri de două cifre până în martie 2027, în pofida evoluțiilor recente mai favorabile. Ulterior, odată ce șocul energetic va ieși din baza anuală de calcul, ritmul scumpirilor ar urma să se reducă semnificativ. Față de prognoza din mai, BNR și-a revizuit însă în jos estimările pentru combustibili în a doua jumătate a acestui an și în primul trimestru din 2027, reflectând ipoteze mai favorabile privind prețul petrolului și efectul mai amplu al măsurilor autorităților.
Gazele naturale și alte prețuri administrate contribuie la inflația mai ridicată
Gazele naturale reprezintă o altă sursă de presiune. BNR pornește de la ipoteza unei creșteri a prețului de achiziție al gazelor în sezonul rece și anticipează, în consecință, o majorare suplimentară a prețurilor finale în trimestrul IV din 2026. Banca centrală amintește și creșterea neanticipată din aprilie a tarifelor aferente înmagazinării și transportului, care a împins din nou dinamica anuală a prețurilor gazelor în teritoriu pozitiv. Prognoza pentru această categorie a fost revizuită în sus până în trimestrul III din 2027.
În cazul energiei electrice sunt anticipate creșteri ușoare ale prețurilor pe termen scurt. Totodată, rata anuală de creștere a prețurilor administrate, fără gazele naturale, este prognozată să atingă valori de două cifre în a doua jumătate a anului 2026. Evoluția este explicată în principal prin majorarea neașteptată din aprilie a chiriilor administrate de autoritățile publice, dar și prin scumpirile recente ale serviciilor de apă, canalizare și salubritate.
Inflația de bază coboară mai greu din cauza deprecierii leului și a altor factori
BNR și-a revizuit în sus și prognoza pentru inflația CORE2 ajustat, indicator care elimină din calcul o serie de prețuri volatile și administrate. Inflația de bază este estimată la 5,4% la sfârșitul lui 2026, 3,1% în decembrie 2027 și 2,3% în iunie 2028. În prima parte a perioadei analizate, asupra acesteia vor acționa deprecierea leului, scumpirea serviciilor de telecomunicații din iulie, evoluția polițelor RCA în trimestrul III și eliminarea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază în ianuarie 2027. Se adaugă efectele indirecte ale șocului energetic, prin costurile mai mari cu energia și transporturile. BNR remarcă și persistența presiunilor asupra prețurilor serviciilor care utilizează intensiv forță de muncă.
Sursa: Digi24
