Aeroportul Otopeni, sufocat de un trafic record de 16 milioane de pasageri, funcționează ca o veritabilă ”mină de AUR”, însă investițiile și transparența sunt blocate de ani buni, în ciuda profiturilor uriașe. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a înregistrat un profit net de aproape 120 de milioane de euro în 2024, la o cifră de afaceri de 270 de milioane de euro.
Teama de listare la bursă
Recent, liniștea financiară de la Otopeni a fost tulburată de un singur cuvânt: bursă. Ideea listării la Bursa de Valori București (BVB) a provocat îngrijorare în consiliile de administrație și în rețelele politice de influență. O eventuală listare ar impune audituri riguroase și transparență totală. Administrațiile ar fi obligate să treacă la o conducere bazată pe performanță, eliminând criteriile politice. În iarnă, conducerea CNAB a votat împotriva listării și a inițiat o serie de contramăsuri.
Pentru a simula competența, oficialii au anunțat modernizări și investiții. Cea mai recentă este realizarea unui tunel pe sub DN1, un proiect costisitor și controversat. Zona este intens urbanizată și include și o magistrală de metrou. Studiul de fezabilitate pentru acest tunel a costat deja 648.000 de lei. Pe fondul acestor planuri, transparența a fost „ștearsă cu buretele”. La secțiunea Adunării Generale a Acționarilor de pe site-ul oficial, hotărârile din 2025 au dispărut, iar pagina afișează doar documente din 2026.
”Scutul” juridic al opozabilității
Documentele din 2026 dezvăluie o strategie de supraviețuire a actualului management. O prevedere importantă este mandatul directorului general al CNAB de a îndeplini formalitățile pentru înregistrarea și asigurarea „opozabilității către terțe persoane a hotărârilor adoptate”. Această formulare, regăsită în toate hotărârile din 2026, reprezintă un „scut” juridic care transformă deciziile de partid în legi incontestabile și blindează interesele de grup.
Această procedură este folosită și pentru securizarea veniturilor personale ale decidenților. Membrii neexecutivi încasează lunar un venit net de aproximativ 27.200 de lei, în timp ce directorii executivi ajung la peste 40.000 de lei net, plus beneficii. Odată înregistrată, plata acestor sume devine o obligație contractuală, greu de contestat chiar și de un nou management.
Indicatori de performanță „relaxați”
Veniturile conducerii sunt legate de Indicatori Cheie de Performanță (ICP). Conform Hotărârii AGA nr. 2 din 26 ianuarie 2026, „rata cheltuielilor de capital” are o țintă minimă de doar 1,31%. Compania nu este obligată să investească masiv în dezvoltare pentru ca șefii să-și încaseze banii. Un alt indicator este „creșterea numărului de pasageri” cu 5%, un obiectiv ușor de atins având în vedere traficul în creștere.
Mecanismul de apărare a contractelor cu dedicație este termenul de „decădere”. Publicarea oficială a deciziilor declanșează un termen de contestare. După expirarea acestuia, o decizie, cum ar fi un contract de 648.000 de lei, devine inatacabilă. Fondul Proprietatea, cu cei 20% reprezentativitate, joacă un rol minor, în timp ce Ministerul Transporturilor, cu 80% control, deține puterea reală. În plus, prioritatea nu pare să fie construirea unui nou terminal până în 2031, fiind acceptată o perioadă de opt luni pentru conceptul de design.
