Biserica Ortodoxă Ucraineană, un centru FSB activ în Ucraina

Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei, instrument de influență politică a Rusiei în Ucraina

O investigație aprofundată realizată de jurnalista ucraineană Anna Neplii scoate la iveală un tablou îngrijorător despre rolul Bisericii Ortodoxe a Patriarhiei Moscovei în Ucraina. Mai mult decât o simplă instituție religioasă, această structura pare să fie un veritabil instrument de influență politico-ideologică al Kremlinului, menit să asigureuas influența Rusiei în territoriul ucrainean, în contextul tensiunilor geopolitice tot mai acutizate.

Aprofundarea influenței ruso-ortodoxe în Ucraina

Conform documentației realizate de Neplii, Biserica Ortodoxă Ucraineană, parte a Patriarhiei Moscovei, nu se limitează la oficierea slujbelor religioase. În spatele icoanelor și al slujbelor tradiționale, această structură a promovat constant narațiuni pro-ruse, angajându-se în discursuri și acțiuni care favorizează interesele Moscovei. Cercetările indică faptul că Biserica a acționat adesea ca un vector de propagandă, susținând interese geopolitice ale Rusiei în Ucraina, inclusiv în momente de tensiune maximă.

Aceasta nu este o surpriză pentru analiști sau pentru cei familiarizați cu istoria recentă a regiunii. Înainte de războiul de amploare declanșat de Rusia în februarie 2022, influența Moscovei în rândul credincioșilor ortodocși ucraineni era deja bine documentată, iar Biserica Ortodoxă a Patriarhiei Moscovei ocupa un rol central în această strategie subtilă de influență culturală și religioasă. În condițiile în care Ucraina încearcă să-și consolideze identitatea națională și suveranitatea, această biserică a devenit un subiect sensibil și un punct nevralgic în conflictul de idei și interese din regiune.

Rădăcini și implicații geopolitice

Religia și politica s-au împletit în mod complicat în Ucraina de-a lungul decadelor, iar Biserica Ortodoxă din Ucraina, în special cea afiliată Patriarhiei Moscovei, a fost adesea percepută ca un catalizator al influenței ruse în țară. În ultimii ani, autoritățile ucrainene au intensificat acțiunile pentru reducerea influenței acestei structuri, susținând crearea Bisericii Ortodoxe Autocefale din Ucraina, recunoscută internațional ca entitate separată de Moscova, pentru consolidarea autonomieii religioase și, implicit, a suveranității naționale.

Investigația semnalează, de asemenea, o serie de vindicări și susțineri din partea clericilor afiliati Moscovei în momentele-cheie ale conflictului și al oricăror încercări ale autorităților ucrainene de a reduce influența externă. În acest context, trebuie privit și sprijinul propagandistic al bisericii în campaniile de denigrare a poziției oficiale ucrainene sau în promovarea unei imagini favorabile Rusiei în mass-media religioasă.

Implicațiile pentru viitorul Ucrainei

Tensiunile între Kiev și Moscova despre controlul asupra comunităților religioase și a terenurilor sfinte au fost de mult timp un punct de discuție și polemici. La aceasta se adaugă și încercările Kievului de a reafirma independența religioasă, de a încuraja credincioșii să sprijine entitatea autocefală, și de a diminua influența patriarhului de la Moscova.

Recent, tensiunea s-a amplificat și mai mult după declanșarea războiului, iar rolul Bisericii Ortodoxe a Patriarhiei Moscovei a fost și el analizat din ce în ce mai critic în plan diplomatic și intern. Kremlinul, deși a încercat să-și păstreze controlul asupra acestei structuri religioase, pare să fie conștient de riscul pe care îl reprezintă această influență în procesul de consolidare a identității naționale ucrainene.

În timp ce conflictul continuă, și ultimele evoluții par să indice o consolidare mai fermă a poziției Kievului în ceea ce privește autonomia religioasă, rămâne de urmărit dacă și în ce măsură va putea fi redus impactul acestei structuri în societate. În același timp, însă, această situație pune în lumină încă o fațetă a complexului războiului din Ucraina: nu doar cel militar, ci și cel cultural și religios contează în ecuația și așa dificilă a rezistenței naționale.

Gabriel Popa

Autor

Lasa un comentariu