Conform Antena 3: SUA lansează o ofensivă economică majoră împotriva Iranului, prin „Operațiunea Paria Economic”, avertizând guvernele și companiile internaționale să întrerupă legăturile cu regimul de la Teheran, sub riscul de a pierde accesul la sistemul financiar american. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a prezentat această campanie, descrisă ca o „Zi Z economică”, subliniind că este un „foc de avertisment” pentru actorii globali.
Val de sancțiuni extinse și termene stricte
Administrația Trump intenționează să intensifice presiunea economică, extinzând posibilitatea de a sancționa companiile străine care operează sau sprijină sectoare cheie ale economiei iraniene, inclusiv active digitale, tehnologie, AUR, aviație și transport maritim. Noile măsuri includ sancțiuni directe împotriva persoanelor și entităților asociate Iranului, eliminând și derogările care permiteau transferurile de bani și accesul la anumite programe culturale și universitare americane.
Donald Trump a contactat personal liderii altor țări, solicitând în mod specific reducerea legăturilor economice cu Iranul. Oficiali din Trezorerie, Departamentul de Stat și Pentagon le cer omologilor lor să ia „măsuri imediate”. Fiecare țară vizată a primit termene specifice pentru a înceta activitățile considerate problematice de către SUA, deși natura acestor cereri și termenele exacte rămân neclare. Scott Bessent a declarat că „nu mai este acceptabil să operezi în zonele gri ale acestui conflict”.
China, piesa centrală a tensiunilor economice
Această nouă strategie ar putea escalada semnificativ tensiunile cu China, unul dintre principalii importatori de petrol iranian. Deși autoritățile americane au sancționat anterior rafinării și companii chineze mai mici implicate în comerțul cu petrol iranian, extinderea sancțiunilor la bănci sau companii chineze de mari dimensiuni ar putea declanșa represalii din partea Beijingului, într-un moment delicat, înainte de o posibilă întâlnire între Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Bessent a avertizat că „nimeni nu este în afara razei sancțiunilor americane”.
Expertii rămân sceptici cu privire la eficacitatea noilor măsuri, unii considerând anunțul „apă de ploaie” dacă nu este urmat de punerea în aplicare fermă a amenințărilor. Ali Vaez de la International Crisis Group subliniază că doar aplicarea sancțiunilor, nu doar amenințările, ar putea conta. Aliații lui Trump salută inițiativa, dar își exprimă rezervele, unii notând că, fără o rezolvare a problemei legate de China, Iranul ar rămâne cu o „cale de scăpare economică”. Faptul că Bessent a evitat să numească China în timpul conferinței de presă sugerează o dorință de a nu periclita summitul cu Xi Jinping.
China continuă să fie un sprijin economic vital pentru Iran, achiziționând o mare parte din exporturile de petrol iranian. Regimul de la Beijing pare să mizeze pe faptul că SUA nu va dori să-și compromită relația bilaterală prin sancțiuni dure înaintea summitului. Ambasadele unor țări precum Regatul Unit, Franța, Germania, Emiratele Arabe Unite, Irak, Oman și Azerbaidjan, unde funcționează sucursale ale băncii iraniene Bank Melli, nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Diplomații străini, vorbind sub protecția anonimatului, au manifestat o atitudine precaută. Unii subliniază că doar câteva țări mai au schimburi comerciale semnificative cu Iranul. Există temeri că regimul iranian ar putea reacționa prin agravarea situației, iar pentru Gardienii Revoluției ar deveni o chestiune de supraviețuire. Un diplomat european de rang înalt a ridicat întrebarea privind rapiditatea cu care noua campanie de presiune va produce rezultate și cât de repede Trump își dorește să obțină aceste rezultate, menționând că astfel de măsuri necesită timp. Oficialii europeni se tem că li se va cere să adopte sancțiuni similare celor americane, ceea ce ar putea genera noi tensiuni. Vecinii Iranului, au atras atenția unii experți, nu își permit să-și transforme vecinul într-un adversar, având propriile interese în menținerea relațiilor funcționale.
Sursa: Antena 3
