O ”bere-vaccin” dezvoltată de o echipă de cercetători din Statele Unite ale Americii ar putea deschide noi perspective în domeniul imunizării. Metoda, încă experimentală, presupune administrarea unui vaccin prin consumul unei beri speciale, cu drojdie modificată genetic. Inițiativa promite să simplifice procesul de vaccinare, dar ridică semne de întrebare legate de siguranță și acceptare publică.
Un virusolog de la National Cancer Institute, Chris Buck, este creierul din spatele acestei abordări. Cercetătorul a modificat drojdia de bere astfel încât aceasta să producă proteine virale inofensive. Aceste proteine, similare celor utilizate în unele vaccinuri, au rolul de a stimula sistemul imunitar să producă anticorpi de protecție. Drojdia modificată, odată ingerată, acționează ca un vehicul pentru aceste proteine.
Cum funcționează ”berea-vaccin”?
Conform cercetătorului, drojdia protejează proteinele virale de aciditatea gastrică, permițând eliberarea lor în intestin. Aici, sistemul imunitar le poate recunoaște, declanșând producția de anticorpi. Testele au fost efectuate inițial pe șoareci, cu rezultate încurajatoare. Ulterior, Buck a experimentat pe propria piele, consumând o cantitate moderată de bere timp de mai multe zile.
Analizele de sânge au indicat producția de anticorpi împotriva anumitor tipuri de poliomavirus BK, asociate cu riscul de cancer de vezică urinară. În ciuda acestor rezultate, abordarea nu este lipsită de controverse. Un comitet de etică din cadrul NIH a respins inițial ideea ca cercetătorul să se testeze singur. Ulterior, Buck a fost plasat într-un concediu administrativ plătit, în contextul unei investigații.
Reacțiile comunității științifice
Reacțiile din partea comunității științifice sunt diverse. Unii specialiști exprimă îngrijorări legate de potențialul de a amplifica neîncrederea în vaccinuri. Aceștia subliniază necesitatea unor studii extinse privind siguranța și eficiența acestei abordări. Alți experți menționează importanța unei evaluări a impactului asupra încrederii publice.
Buck susține că anumite persoane reticente la vaccinare s-au arătat interesate de această metodă. El argumentează că unele alimente au proprietăți similare medicamentelor și că un produs alimentar, sigur în sine, ar putea fi utilizat în anumite condiții. Cu toate acestea, nu este clar dacă beneficiile potențiale justifică riscurile și incertitudinile asociate. Consumul de alcool este, în general, asociat cu un risc crescut de cancer.
Viitorul proiectului
Pentru a continua dezvoltarea conceptului, cercetătorul a înființat o organizație non-profit, Gusteau Research Corporation. Această organizație are ca scop producerea moleculelor necesare pentru acest tip de vaccin și testarea lor ulterioară. Momentan, nu există o dată clară pentru eventualele teste clinice pe oameni.
