Conform Antena 3: Bateriile, prezentate ca soluția salvatoare pentru integrarea energiei regenerabile în Europa, ar putea, paradoxal, să destabilizeze rețeaua energetică și să provoace pene de curent, avertizează un articol recent din presa britanică. Cu toate acestea, experții resping scenariul catastrofal, considerând riscul „infim” și indicând o modelare mai bună a sistemelor ca fiind soluția.
Europa își propune să atingă un procent de 69% energie regenerabilă până în 2030 și 80% până în 2050. Această tranziție impune o creștere rapidă a nevoii de soluții flexibile de stocare a energiei, pentru a evita risipa enormă de energie eoliană și solară, deja estimată la milioane de euro anual. Atunci când producția depășește cererea, prețurile la electricitate pot intra pe teritorii negative.
Sistemele de stocare a energiei în baterii (BESS) sunt considerate de mulți experți soluția ideală. Logica este simplă: bateriile acumulează energia produsă în timpul zilei, când soarele strălucește și vântul bate, și o eliberează seara, când consumul casnic crește. Această funcționalitate a determinat o creștere explozivă a capacităților BESS, Europa instalând 36 GWh noi doar în 2025, depășind astfel 100 GWh capacitate operațională totală, suficientă pentru a alimenta aproximativ 75 de milioane de locuințe. Asociația SolarPower Europe subliniază rolul esențial al stocării în integrarea regenerabilelor, securitatea energetică și reziliența sistemului, considerând-o un „activ strategic” în demersul de reducere a dependenței de combustibilii fosili și atingere a obiectivelor climatice.
Riscul de copleșire a rețelei, un scenariu exagerat?
Un articol din The Telegraph, intitulat „Avântul bateriilor din Marea Britanie «riscă să copleșească rețeaua»”, ridică semne de întrebare cu privire la potențialul destabilizator al acestor sisteme. Articolul se bazează pe un raport al Panelului de Experți Tehnici (PTE), care sugerează că stocarea ar putea fi stimulată să se încarce anticipat în situații de Notificare a Pieței de Capacitate (CMN), ducând la o scădere bruscă a disponibilității energetice. CMN este un semnal transmis cu patru ore înainte, indicând o posibilă insuficiență a energiei disponibile față de cerere. Raportul subliniază necesitatea unei modelări mai precise a comportamentului BESS în astfel de scenarii, dar nu afirmă explicit că bateriile vor destabiliza rețeaua sau vor cauza pene de curent.
Experții intervievați de Euronews resping însă aceste temeri. Adrian Hiel, director al Electrification Alliance, compară provocarea gestionării bateriilor distribuite cu cea a energiei solare, problemă pe care rețelele o gestionează de 20 de ani cu succes tot mai mare. El afirmă că riscul de pene de curent apare doar dacă se ignoră progresele înregistrate și subliniază că nimeni nu are interesul să perpetueze o astfel de situație. Soluția propusă este o modelare mai bună a comportamentului parcurilor de baterii, care, în timp, va deveni tot mai precisă. O altă soluție o reprezintă agregarea controlului bateriilor de către terțe părți, creând astfel un sistem centralizat capabil să răspundă rapid cerințelor rețelei.
Costurile bateriilor, o barieră reală?
Deși unii actori din industrie sugerează că bateriile sunt „foarte scumpe”, datele contrazic această afirmație. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) indică o scădere dramatică a costurilor bateriilor cu 90% din 2010, datorită inovațiilor tehnologice. Un raport Ember arată că, până în 2030, bateriile la scară industrială ar putea oferi flexibilitate pe termen scurt în UE cu 20% mai ieftin decât noile centrale pe gaz. Mai mult, în următorii patru ani, bateriile din UE ar putea livra într-o oră mai mult de 80% din energia generată de toate centralele pe gaz.
Beatrice Petrovich, analist senior la Ember, declară: „Flexibilitatea curată este deja aici. Creșterea rapidă a bateriilor, a încărcării inteligente a vehiculelor electrice și a pompelor de căldură poate reduce dependența de gaz pentru echilibrarea rețelei și poate diminua presiunea asupra acesteia. Provocarea de acum nu ține de inovație, ci de punerea în practică: eliminarea barierelor, recompensarea flexibilității și extinderea acestor soluții suficient de rapid încât să evităm blocarea într-o dependență inutilă de sursele fosile de rezervă”.
Dependența de combustibilii fosili, o alternativă viabilă?
Sugestiile că Europa ar trebui să încetinească tranziția către energia curată din cauza potențialelor riscuri asociate bateriilor sunt respinse ferm de experți. Adrian Hiel compară această abordare cu sfatul acordat unei persoane obeze să nu slăbească din cauza necesității de a cumpăra haine noi, considerând inconvenientele gestionării impactului bateriilor „infinitesimale” în comparație cu beneficiile valorificării celor mai ieftine surse de energie. El subliniază, de asemenea, contextul geopolitic actual, în care statele exportatoare de gaz își folosesc dependența energetică ca pârghie politică. Departamentul britanic pentru Securitate Energetică și Zero Emisii Nete a refuzat să comenteze, oferind o declarație generală despre piețele de capacitate și reducerea TVA-ului la energie electrică.
Sursa: Antena 3
