Mitică Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal și om cunoscut pentru declarațiile sale adesea acide, continuă să provoace dezbatere în spațiul public românesc. Deși beneficiază de o pensie consistentă de la stat și se laudă cu o avere considerabilă, Dragomir susține cu fiere că România nu reușește să se manifeste la nivel european din cauza unei presiuni excesive din partea Uniunii Europene.
„UE ne împiedică să concurăm cu Franța și Germania”
În ultima sa declarație, Mitică Dragomir a criticat dur politicienii și autoritățile din țară pentru modul în care gestionează relația cu Bruxelles-ul, acuzând blocajele economice și politice care „ne țin pe loc”. „Noi nu suntem. Nu ne găsim. Noi trăim bine cum trăim. Nu vrea nimeni să ne ia pe noi, cu toate că avem o țară plină de bogății.” Pentru Dragomir, România ar putea fi un furnizor de energie pentru întreg continentul, dacă nu ar fi sabotată de interesele multinaționalelor și de o integrare europeană percepută ca defavorabilă.
Fostul oficial subliniază potențialul uriaș al resurselor naturale românești — munți, baraje și resurse hidroenergetice — și critică, totodată, modul în care Bruxelles-ul limitează autonomia națională. „Dacă ar fi după mine, aș ține puțin frână vizavi de conducătorii Uniunii Europene. N-aș sta așa, la orice, în poziția ghiocelului în fața lor.”
Declarația sa sugerează o frustrate profundă față de ceea ce consideră a fi o ingerință excesivă în suveranitatea economică și politică a României, iar apelul său către autoritățile locale pare a fi un semnal de alarmă pentru o țară considerată de unii ca fiind subapreciată la nivel european.
„Bologjan e carne de tun, trebuie să ne apărăm”
Una dintre cele mai controversate afirmații ale lui Dragomir vizează actuala conducere politică și modul în care aceasta cooperează cu Bruxelles-ul. În opinia fostului oficial, actualul prefect al Bihorului, Ilie Bolojan, este „carne de tun” și nu poate să ia decizii importante fără a fi supus unor presiuni externe.
„Bolojan e carne de tun. Să ne înţelegem de la început, el nu vrea răul ţării. Această coaliţie nu vrea răul poporului, dar e împinsă, obligată să cumpere armament, să ajute Ucraina, să ajute Moldova,” a explicat Dragomir. În viziunea sa, actuala configurație politică este constrânsă să accepte ordinele de la Bruxelles, chiar dacă acestea contravin intereselor românești.
El adaugă că, pentru cei care vor să facă valuri, „ar fi arestați imediat”, sugerând o stare de fapt asemeni unei dictaturi, de data aceasta, europeană. „De ce s-au supărat și cu Trump? Pentru că nici Trump nu suportă chestiile astea,” a mai spus fostul oficial, acuzând „dictatura europeană” de limitarea libertății de acțiune a statului român.
Contextul economic și politic al declarațiilor
Declarațiile lui Dragomir nu sunt noi, ci continuarea unui discurs critic față de modul în care România a fost gestionată în ultimii ani, mai ales în contextul aderării la Uniunea Europeană. Tensiunile dintre București și Bruxelles s-au amplificat în ultimii ani, în special în domenii precum energie, agricultură și legislație economică. România, ca și alte state din est, resimte adesea o anumită reticență față de cerințele Bruxelles-ului, percepute de unii ca fiind în detrimentul intereselor naționale.
Este important de menționat că și reprezentanții oficiali evită, de regulă, astfel de declarații dure, iar retorica lui Dragomir rămâne o voce a alternativelor, a unor opinii critice, uneori chiar radicale, asupra direcției în care se îndreaptă România în interiorul uniunii europene.
În final, discursul său acuzator și aluziile la o presupusă „dictatură europeană” denotă o frustrare profundă, dar și o tentativă de a mobiliza o parte a electoratului și a opiniei publice românești într-un moment în care discuțiile despre suveranitate, autonomie și interese naționale sunt din ce în ce mai intense. Rămâne de văzut dacă această retorică va avea efectul scontat sau dacă, dimpotrivă, va acutiza tensiunile deja existente.
