Platformele sociale, în vizorul autorităților: Tineri australieni sfidează interdicțiile de vârstă
Un studiu recent din Australia lansează semnale de alarmă cu privire la eficacitatea restricțiilor de vârstă pe platformele sociale. Cercetarea arată că mulți tineri cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani continuă să acceseze conturile de pe platforme precum TikTok, YouTube și Instagram, chiar și după ce au fost impuse interdicții. Rezultatele vin în contextul în care și Marea Britanie ia în considerare o măsură similară, iar Grecia a anunțat deja o interdicție.
Eșecul restricțiilor: Tinerii, în continuare activi pe platforme
Studiul, realizat online între 12 și 31 martie, a arătat că trei din cinci tineri australieni care aveau conturi pe platforme restricționate înainte de decembrie le accesează în continuare. Concret, 53% dintre utilizatorii minori de pe TikTok și YouTube și 52% dintre cei de pe Instagram nu au abandonat platformele. Cercetarea a fost comandată de Fundația Molly Rose și YouthInsight.
Platformele sociale sunt acuzate că nu au acționat suficient pentru a împiedica accesul minorilor. Două treimi dintre utilizatorii minori de pe YouTube declară că platforma nu a luat „nicio acțiune” pentru a le elimina conturile. La fel spun 61% dintre utilizatorii Snapchat și 60% dintre cei de pe Instagram și TikTok. Jumătate dintre copiii care foloseau platformele înainte de interdicție spun că aceasta nu a schimbat cu nimic siguranța lor online. Unul din șapte se simte chiar mai puțin în siguranță după restricții. Legislația australiană prevede amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni pentru firmele de tehnologie care nu respectă interdicțiile de vârstă.
Reacțiile părinților: Efecte mixte
În timp ce unii copii sfidează regulile, părinții au reacții mixte la această situație. Un sondaj YouGov din martie arată că 61% dintre părinții copiilor sub 16 ani au observat între două și patru schimbări pozitive de comportament. Printre acestea se numără mai multe interacțiuni față în față, relații părinte-copil îmbunătățite și copii mai prezenți.
Cu toate acestea, doi din cinci părinți au semnalat și efecte negative. Printre acestea se numără o inegalitate digitală crescută și o migrare spre platforme mai puțin reglementate, ridicând semne de întrebare cu privire la eficacitatea reală a restricțiilor. Concret, unii copii ar putea fi tentați să utilizeze platforme mai puțin sigure, unde nu există controale de vârstă sau de conținut.
Marea Britanie și Grecia, pe urmele australiei
Guvernul britanic derulează o consultare publică privind oportunitatea unei interdicții similare cu cea din Australia. Rezultatele sunt așteptate în vară. Andy Burrows, directorul executiv al Fundației Molly Rose, consideră că noile date „ridică întrebări majore cu privire la eficacitatea” unei interdicții. El susține că firmele de tehnologie trebuie supuse unor reglementări mai stricte. Un punct de vedere similar este împărtășit de NSPCC, cea mai mare organizație caritabilă pentru copii din Marea Britanie. Grecia a anunțat recent că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale. Premierul grec a solicitat totodată Comisiei Europene o legislație similară la nivelul UE.
