Conform Economistul.ro: Uleiul de măsline extravirgin falsificat și mierea cu probleme de autenticitate sunt printre suspiciunile de fraudă agroalimentară transfrontalieră semnalate în raportul Comisiei Europene pentru luna iulie. Autoritățile UE au identificat cazuri de ulei de măsline Kalamata adulterat cu ulei de floarea-soarelui, precum și produse contrafăcute vândute online sub această denumire. De asemenea, au fost raportate trei situații legate de miere, unde au apărut neconformități privind conținutul de zahăr sau prezența unor enzime străine.
Adulterarea uleiului de măsline și produse contrafăcute
Uleiul de măsline apare în raportul Comisiei în două categorii distincte de fraude: modificarea compoziției și utilizarea unei denumiri comerciale sau geografice incorecte. Un ulei extravirgin Kalamata, pretins a proveni din Grecia, a fost semnalat de Germania ca fiind adulterat cu ulei de floarea-soarelui. Aceste practici pot modifica atât calitatea, cât și valoarea produsului, inducând în eroare consumatorii.
Un alt caz notabil implică un ulei de măsline originar din Liban, care conținea un alt tip de ulei vegetal. Raportul nu specifică identitatea uleiului adițional sau proporția în care a fost adăugat. Modificarea compoziției reale a uleiului de măsline prin diluare sau înlocuire cu alte grăsimi vegetale afectează direct expectativele consumatorului.
În paralel, trei produse vândute online sub denumirea de ulei extravirgin Kalamata au fost identificate ca fiind contrafăcute. Aceste cazuri intră sub incidența normelor UE privind denumirile protejate. Originile declarate ale acestor produse erau Bulgaria, Franța și România, iar notificările au fost transmise de Germania. Este important de menționat că originea declarată nu corespunde neapărat locului real de producție, iar autoritățile investighează aceste discrepanțe.
Denumirea „Kalamata” este protejată geografic și implică condiții specifice de producție. Utilizarea acestei denumiri pentru produse care nu respectă aceste criterii poate înșela consumatorii în ceea ce privește proveniența și calitatea. Raportul nu a oferit detalii despre mărcile comerciale vizate, cantitățile comercializate sau dacă produsele au fost retrase de pe piață.
Mierea, ținta suspiciunilor de fraudă
În ceea ce privește mierea, raportul lunar al Comisiei Europene semnalează trei cazuri cu suspiciuni de fraudă. Acestea se referă la neconformități privind conținutul de zahăr sau prezența unor enzime neautorizate.
Primul caz vizează miere din Turcia, semnalată de Germania pentru probleme legate de profilul zaharurilor. Un alt incident implică miere din Belgia, unde au fost detectate amilaze străine, asociate cu microorganisme ca Aspergillus oryzae și Bacillus amyloliquefaciens. Această notificare a fost transmisă de Republica Cehă.
Al treilea caz se referă la un amestec de miere din Argentina, Mexic, Cuba și Spania, raportat de Suedia tot din cauza unor probleme legate de conținutul de zahăr. Raportul nu oferă detalii despre mecanismele prin care compoziția mierii ar fi putut fi modificată sau despre valorile exacte ale zahărului identificate.
Verificarea autenticității mierii implică analiza profilului zaharurilor, a enzimelor și a altor caracteristici specifice. Prezența unor enzime străine sau un profil anormal al zaharurilor pot ridica suspiciuni de modificare sau de informații incorecte furnizate consumatorilor. Aceste cazuri, deși nu constituie probe definitive de fraudă, declanșează investigații suplimentare din partea autorităților.
Elementul comun al acestor cazuri de ulei de măsline și miere este faptul că consumatorii plătesc pentru produse a căror valoare este intrinsec legată de autenticitate. Fie că este vorba de compoziția și originea protejată a uleiului de măsline, fie de compoziția și caracteristicile naturale ale mierii, discrepanțele dintre produsul real și cel declarat sunt atent urmărite în sistemul european de alertă.
Raportul lunar al Comisiei Europene centralizează suspiciunile de fraude transfrontaliere transmise între autoritățile din rețeaua europeană de alertă și cooperare. Aceste cazuri nu reprezintă verdicte finale, ci puncte de plecare pentru controale și identificarea sectoarelor vulnerabile.
Sursa: Economistul.ro
