Criza energetică din București se adâncește, fiind marcată joi, 5 februarie, de o avarie gravă în sistemul de termoficare al capitalei. Anunțul vine pe fondul unor analize care indică o disfuncție majoră la cea mai importantă centrală de energie termică din oraș, CET București Sud. Situația critică afectează aproape 4.000 de apartamente, ceea ce atrage atenția asupra stării alarmante a infrastructurii de încălzire a municipalității.
### Disfuncție majoră la CET București Sud
Aplicația Termoenergetica, utilizată pentru monitorizarea parametrilor de funcționare a sistemului, semnalează o avarie generalizată pe jumătatea de est și sud a orașului. Conform datelor colectate, peste 36% dintre blocuri, adică aproximativ 3.354 de imobile, primesc agent termic cu o temperatură insuficientă pentru a asigura confortul termic, iar alte 541 de clădiri sunt complet fără încălzire. Astfel, numărul total al imobilelor afectate se apropie de 4.000, un record negativ pentru această iarnă, reflectând severitatea deficiențelor.
Analiza făcută pe graficul de livrare a agentului termic dezvăluie o discrepanță uimitoare între cerințele de temperatură solicitate de Termoenergetica și ceea ce produce, de fapt, CET Sud. În timp ce necesarul pentru asigurarea confortului în apartamente variază între 88 și 92 de grade Celsius, senzorii arată că apa caldă circulă cu doar 75 de grade Celsius la ieșirea din centrală. Diferențea de până la 17 grade Celsius indică o problemă profundă, care nu poate fi explicată doar prin pierderile normale de temperatură în magistrale.
### Pierderi de temperatură și impactul asupra bucureștenilor
Fenomenul de scădere semnificativă a temperaturii agentului termic reprezintă o problemă de ordin fizic, cauzată în mare parte de vechimea infrastructurii și de starea degradată a magistralelor. Apa pleacă de la CET Sud cu doar 75 de grade Celsius, dar pierderile continue de temperatură pe rețelele de peste patru decenii duc la un agent termic cu temperaturi sub 60 sau chiar 55 de grade în zonele cele mai îndepărtate de centrala principală. Acest lucru afectează în mod direct locuitorii din cartierele Pantelimon, Colentina și Aviației, unde apă caldă și încălzire se fac tot mai greu, iar condițiile din apartamente devin tot mai neprielnice.
Zonele cele mai afectate de această criză sunt situate în sectoarele 2, 3 și 4 ale Capitalei. În Sectorul 2, punctele termice de pe Șoseaua Pantelimon, zona Colentina și Doamna Ghica nu mai pot asigura parametrii minimi de funcționare. Consecința imediată este imposibilitatea de furnizare a apei calde și a căldurii pentru mii de bucureșteni. În Sectorul 3, problemele sunt și mai acute, mai ales în cartierele Titan, Dristor și Camil Ressu, unde afluxul de agent termic este la cota de avarie. Oficiali din Primărie au anunțat că remedierea va dura cel puțin până vineri seara, dar depinde în întregime de revenirea CET Sud la parametrii normali de funcționare.
Cartierele Tineretului și Văcărești din Sectorul 4 nu sunt mai ferite de această criză. Punctele termice “Tineretului 1, 2, 3 și 4” și “Văcărești” nu mai pot alimenta corespunzător locuințele, lăsând mulți bucureșteni în frig, fără apa caldă și fără căldură.
### Problema corupției și criza de management
Între timp, în spatele acestei crize se află și probleme grave de management și de integritate în cadrul operatorului, Electrocentrale București (ELCEN). Direcția Națională Anticorupție a finalizat recent cercetările într-un dosar care vizează foștii conducători ai companiei, acuzați de luare de mită. Concret, Claudiu Crețu, fost director general, și Cristian Zamfiroi, fost director comercial, au fost trimiși în judecată pentru corupție. Procurorii susțin că cei doi ar fi intervenit pentru a accelera plăți ilegale către anumite firme private, în dauna bugetului public. În cazul lui Crețu, s-a susținut că ar fi primit 40.000 de lei pentru aprobare unor facturi restante, iar Zamfiroi este acuzat de pretinderea a 50.000 de lei pentru atribuții de serviciu.
Aceste probleme de corupție agravează și mai mult situația unui sistem deja fragil, afectat de investiții insuficiente și de o infrastructură veche, incapabilă să facă față rigorii vremurilor de iarnă.
În timp ce îngrijorarea publică și discuțiile din Poliție și administrație se concentrează pe remedierea rapidă a defecțiunilor, perspectiva unui sistem capabil să respire din nou în condiții normale rămâne departe. Ultimele investigații și evenimente indică însă nevoie vitală de reforme și gestionare transparentă, dacă bucureștenii trebuie să beneficieze din nou de un sistem de încălzire sigur și eficient.
