Autoritățile române avansează cu proiecte de infrastructură menite să fluidizeze traficul din și către Aeroportul Internațional Henri Coandă de la Otopeni, sistemul de transport devenind tot mai aglomerat în ultimii ani. O nouă investiție vitală a fost scoasă recent la licitație, în etapa pregătitoare, pentru construcția unui pasaj subteran care să faciliteze ieșirea directă a vehiculelor din aeroport pe DN1, spre Capitală. Inițiativa vine ca parte a eforturilor de modernizare și extindere a rețelei de infrastructură rutieră, cu scopul de a diminua cozile interminabile și riscurile de accidente în zona aeroportuară.
### Pasajul subteran: o soluție pentru descongestionarea DN1 și fluidizarea traficului
Proiectul, în valoare maximă de 1,8 milioane de lei (aproximativ 353.000 de euro), va fi realizat în partea de sud a aeroportului, acolo unde traficul intens în special în orele de vârf provoacă frecvent blocaje la intersecția cu DN1. Conform documentației de licitație, termenul de finalizare al noii infrastructuri este propus pentru un an de zile, ceea ce indică un ritm alert de implementare, dacă procesul de selecție a câștigătorului se va desfășura conform planului.
Principalul scop al pasajului este de a optimiza traficul, inclusiv separarea fluxurilor de tranzit de cele din zona terminalului și eliminarea necesității de a opri la semafoare pentru efectuarea manevrelor de ieșire din aeroport. În plus, proiectul asigură o creștere a siguranței rutiere, fiind menită să reducă riscul de accidente în intersecții aglomerate, unde numărul mare de vehicule și viteza acestora sporesc pericolul.
Construirea pasajului se înscrie și în planurile autorităților de a extinde infrastructura rutieră din zonă, urmând ca DN1 să fie lărgit la trei benzi pe fiecare sens, între aeroport și viitorul nod rutier cu primul drum expres A0. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a face față volumului crescut de pasageri, în condițiile în care terminalul nou al aeroportului se află în faza de finalizare, promițând o creștere semnificativă a traficului de pasageri.
### Calendarul proiectului și tehnologia folosită
Deși planurile concrete prevăd începerea lucrărilor de construcție în 2027, ceea ce înseamnă că receptia pasajului nu va avea loc mai devreme de 2029, pregătirile și proiectarea sunt deja în curs de desfășurare. Firma aleasă pentru execuție va trebui să utilizeze tehnologia BIM (Building Information Modeling), o metodă modernă de modelare digitală, pentru a evita interferețele cu rețelele de utilități, infrastructurile feroviare și de metrou din zonă.
Această tehnologie avansată va permite o coordonare precisă a fiecărei faze de construcție, asigurând compatibilitatea pasajului cu restul infrastructurii și minimizând eventualele întârzieri sau costuri suplimentare. În aceeași măsură, implementarea acestei tehnologii demonstrează angajamentul autorităților de a investi în soluții inovatoare pentru infrastructură.
### Progresul în domeniul transportului metropolitan
Pe măsură ce se avansează cu proiectul pasajului pentru traficul rutier, Metrorex raportează progrese semnificative și în infrastructura de transport feroviar. În prezent, se lucrează la extinderea Magistralei M6 de metrou spre Aeroportul Otopeni, o investiție de amploare menită să legieze direct cel mai important hub aerian al țării de rețeaua de metrou a Bucureștiului. Structurile de rezistență ale secțiunii sud au fost finalizate în proporție de peste 58%, iar forajul pentru tunelul ce va lega stația Gara Băneasa de restul rețelei a avansat către o adâncime de peste 240 de metri.
Toate aceste eforturi, atât pentru infrastructura rutieră, cât și pentru cea de transport feroviar, indică o strategie bine conturată de a transforma Bucureștiul într-un nod logistic și de mobilitate mult mai eficient. În condițiile în care traficul spre și dinspre aeroport continuă să crească, aceste proiecte se dovedesc a fi pași esențiali pentru facilitarea accesului, reducerea timpilor de călătorie și sporirea siguranței.
Pe termen mediu și lung, dezvoltările anunțate indică o ambiție clară de a transforma infrastructura Capitalei, pregătindu-se astfel pentru o creștere sustenabilă a numărului de pasageri și pentru ameliorarea congestionării din zonele critice. Între timp, finalizarea noului pasaj și extinderea magistralei de metrou vor contribui la o mobilitate urbană mai sigură și mai eficientă, în așteptarea următoarelor provocări ale unei capitale aflate în continuăexpansiune.
