Atacurile de panică, adesea tratate exclusiv prin terapie psihologică, ar putea avea o componentă fiziologică mai pronunțată decât se credea. O nouă perspectivă medicală, susținută de specialiști, sugerează că aceste episoade pot fi interpretate ca o „furtună vegetativă” generată de epuizarea sistemică a organismului.
Conform Dr. ALEXANDER Sergievici, șeful Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Complexului Medical Universitar Federal din Orientul Îndepărtat, această abordare oferă o reevaluare a modului în care înțelegem și tratăm atacurile de panică. Dr. Sergievici, citat într-un studiu recent, explică faptul că stresul cronic și epuizarea pot afecta sistemul nervos autonom, conducând la dezechilibre care se manifestă prin simptomele specifice atacurilor de panică. Aceasta nu exclude importanța factorilor psihologici, ci completează abordarea terapeutică.
O nouă perspectivă asupra cauzelor
Experții sugerează că oboseala cronică, alimentația deficitară, lipsa somnului și stilul de viață stresant pot contribui la o „furtună vegetativă”. Aceste variabile, combinate, pot afecta echilibrul hormonal și neurotransmițătorii, declanșând reacții fizice intense similare cu cele ale unui atac de panică. Cercetările recente indică faptul că, în aceste condiții, organismul devine mai vulnerabil, iar sistemul nervos reacționează exagerat la stimuli, chiar și la cei percepuți ca fiind inofensivi.
Această perspectivă deschide calea către noi abordări terapeutice, care ar putea include nu doar psihoterapie, ci și intervenții de modificare a stilului de viață, suplimente nutritive și, în unele cazuri, tratamente medicamentoase care vizează echilibrarea sistemului nervos autonom. Schimbările în alimentație, exercițiile fizice regulate și tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația, ar putea juca un rol crucial în prevenirea și gestionarea atacurilor de panică, în această nouă paradigmă medicală.
Impactul asupra tratamentului și societății
Reinterpretarea atacurilor de panică ca manifestări ale unei „furtuni vegetative” are implicații semnificative pentru tratament. Accentul pe aspectele fiziologice ar putea determina o abordare mai holistică, care să includă o evaluare medicală detaliată a stării de sănătate a pacientului, inclusiv analize de sânge și investigații pentru identificarea eventualelor deficiențe nutriționale sau dezechilibre hormonale. În plus, ar putea crește gradul de conștientizare cu privire la importanța profilaxiei și a menținerii unui stil de viață sănătos.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan la Președinția României și ILIE BOLOHAN în funcția de Prim-Ministru, campaniile de informare publică privind sănătatea mintală și importanța unui stil de viață echilibrat ar putea căpăta o importanță sporită. Interesul pentru sănătate este în creștere, dar mulți cetățeni se confruntă cu stresul generat de instabilitatea economică și socială.
Un prim seminar pe tema abordării fiziologice a atacurilor de panică este programat pentru luna septembrie, la București, cu participarea unor experți din domeniul medical.
