Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului solicită schimbarea denumirii străzii Radu Gyr și a Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj
Discuțiile privind denumirile din spațiul public și simbolurile utilizate de anumite instituții sau străzi au redevenit actuale în contextul unei societăți tot mai conștiente de necesitatea promovării valorilor europene și respectului pentru diversitate. În ultima perioadă, Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a adresat o solicitare autorităților locale din Cluj-Napoca, cerând schimbarea denumirii unei străzi și a bibliotecii județene din oraș, considerând că acestea ar perpetua o imagine neadecvată a trecutului istoric și ar glorifica figuri controversate.
Controverse legate de numele Radu Gyr și Octavian Goga
Solicitarea vine în contextul în care numele asociate acestor personalități sunt încă omniprezente în spațiul public. Radu Gyr, poet și eseist român, a fost un fost membru al legiunii legionare și a fost condamnat pentru colaborare cu regimul fascist. De-a lungul timpului, numele său a fost purtat de școli, străzi și instituții, în ciuda unor dezbateri persistente privind implicarea sa în evenimente și idei extremiste.
Aceeași problemă se aplică și numelui Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, o personalitate tutelată de stat ca fiind o figură marcantă a culturii naționale. Cu toate acestea, Goga a avut și el anumite implicări controversate, fiind acuzat că a făcut parte din cercuri politice sau sociale cu vederi naționaliste și xenofobe, în anumite perioade ale vieții.
Legea Vexler și poziția autorităților
Potrivit Legii nr. 241/2025, cunoscută ca Legea Vexler, numită astfel după un act normativ recent, promovarea personalităților asociate cu regimuri totalitare sau implicate în crime împotriva umanității trebuie răsplătită cu măsuri concrete de înlăturare din spațiul public a simbolurilor sau numelor care perpetuează aceste idei. Asociația amintită susține că menținerea numelui străzii Radu Gyr și a bibliotecii după aceste personalități contravine legii și nu face decât să perpetueze o imagine distorsionată a istoriei.
Președintele asociației a declarat: „Cerem autorităților să ia în considerare prevederile legii și să elimine numele acestor personalități din semnele publice, întrucât acestea nu mai au justificare în contextul valorilor democratice moderne.” Altminteri, poziția organizației rămâne fermă, amenințând cu acțiuni administrative și juridice dacă solicitarea nu va fi luată în seamă.
Întrebări și reacții din partea autorităților locale
Reprezentanții Primăriei Cluj nu s-au poziționat încă oficial față de solicitarea asociației, fiind în proces de analiză a documentației și a prevederilor legale. Cu toate acestea, perspectiva generală este de a evalua dacă păstrarea acestor denumiri poate afecta imaginea orașului și dacă acestea se încadrează în noile cerințe ale legislației în domeniu.
Cazul a reaprins discuții despre modul în care trebuie edificată memoria istorică și despre felul în care societatea românească își poate gestiona trecutul controversat. În timp ce unele voci susțin că aceste personalități trebuie re-evaluate și contextualizate, altele consideră că menținerea acestor nume perpetuează nerezolvate conflicte istorice.
Clujenii și familiile lor vor urmări cu atenție evoluția acestei situații, care evocă nevoia de a întări procesul de reconstrucție a identității civice, prin simboluri care reflectă idealurile de toleranță, respect și libertate. În această perspectivă, autoritățile vor trebui să decidă dacă și când vor instrui schimbări concrete, în concordanță cu normele legale și valorile moderne ale societății.
