Sute de opere de artă contemporană, evaluate provizoriu la 500.000 de lei, sunt date dispărute din patrimoniul Muzeului Național de Artă Contemporană al României (MNAR), după ce au fost împrumutate Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Scandalul, care datează de zeci de ani, a scos la iveală o gestionare defectuoasă a obiectelor de patrimoniu. Procesul civil dintre cele două instituții se judecă la Tribunalul București, iar expertizele solicitate întârzie clarificarea situației.
Tablourile „fantome” și moștenirea anilor ’90
După anii ’90, opere de artă semnate de artiști renumiți au fost împrumutate reprezentanțelor diplomatice din străinătate. Scopul era promovarea culturii românești. Problema a apărut când sute de tablouri nu au fost returnate sau nu există dovezi clare de predare-primire. Multe dintre ele au fost abandonate în clădirile ambasadelor închise, iar recuperarea lor este un proces anevoios.
Procesul intentat de MNAR împotriva MAE datează din decembrie 2020. În prezent, după mai bine de cinci ani, nu este clarificată situația a 226 de lucrări de artă considerate dispărute. Dintre lucrările pe care MAE a recunoscut că le-a deținut, doar 527 au fost restituite. Zeci de opere recuperate ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost păstrate, existând suspiciuni de degradare.
Muzeul solicită în instanță restituirea completă a patrimoniului și despăgubiri, estimate provizoriu la 500.000 de lei, o sumă care ar putea crește semnificativ odată cu evaluarea reală a pierderilor.
Bătălia experților și miza evaluării
Un aspect central al procesului este reprezentat de expertize. Reprezentanții muzeului insistă ca evaluarea pagubelor să fie efectuată de specialiști acreditați conform legislației privind patrimoniul cultural. Solicită implicarea unor laboratoare autorizate pentru a stabili valoarea lucrărilor dispărute și amploarea degradărilor pentru cele recuperate.
MAE, prin consilierul juridic, consideră că expertizele nu sunt concludente, deoarece vor fi efectuate de persoane considerate a fi sub influența reclamantei. Instanța a dispus, încă din 2023, identificarea unui expert autorizat pentru a analiza operele recuperate. Următorul termen al procesului este stabilit pentru 20 aprilie 2026.
Impasul juridic și lipsa vinovaților
Procesul în curs se desfășoară strict pe latură civilă, fără a stabili vinovați din punct de vedere penal. Obiectivul este stabilirea responsabilității patrimoniale a MAE. Eventualele suspiciuni de natură penală legate de dispariția bunurilor ar trebui să facă obiectul unei anchete separate.
O investigație anterioară a evidențiat evaluări simbolice ale unor opere de artă, ceea ce a dus la o răspundere financiară practic inexistentă în cazul pierderii. Lucrările au fost lăsate să se degradeze în sediile diplomatice, iar lipsa controalelor periodice a permis ca sute de lucrări să fie rătăcite. Auditurile oficiale au confirmat lipsa personalului calificat pentru conservarea artei și proceduri formale de predare-primire.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a reacționat, declarând că se fac eforturi de reparare și recuperare, asigurându-se că astfel de situații nu se vor mai repeta.
Sursa: Libertatea
