Descoperirea unei civilizații uitate: Alexandria pe Tigris
Arheologii au identificat recent situl orașului Alexandria pe Tigris, o metropolă portuară fondată în secolul IV î.Hr. în timpul campaniilor lui Alexandru Macedon. Ruinele se află la Jebel Khayyaber, aproape de granița modernă cu Iranul. Această descoperire revoluționară reînvie un capitol important din istoria Mesopotamiei, evidențiind un centru urban planificat care lega trafic fluvial din Mesopotamia cu rutele maritime către Golful Persic și rețele comerciale extinse care ajungeau până în India și Asia Centrală.
O revelație arheologică
Până acum, istorici și arheologi s-au întrebat, timp de decenii, despre locația reală a orașului Charax Spasinou, menționat de autori antici ca un important port din zonă. O cercetare din anii ’60, condusă de britanicul John Hansman, a adus la lumină primele indicii prin studierea fotografiilor aeriene, însă lucrările de teren au fost suspendate din cauza conflictului dintre Irak și Iran.
Începând din 2014, echipele de cercetare au revenit, fiind ghidate de oficialii locali ai patrimoniului. “Ce părea a fi un deal mic într-o câmpie întinsă s-a dovedit a fi un zid de enormă amploare, întinzându-se pe mai mult de un kilometru”, afirmă Stuart Campbell, coordonator al echipei de cercetare. Cu secțiuni ridicându-se până la opt metri, dimensiunea ruinelor indică importanța acestui centru urban.
Rețeaua urbană și comerțul prosper
Studiile recente au scos la iveală un oraș complex, având străzi largi, clădiri rezidențiale imense, ateliere și temple. Prin analizarea detaliilor de pe teren, cercetătorii au observat un model de urbanizare ingenios, care include districte rezidențiale alăturate complexelor religioase și zone industriale situate aproape de cursuri de apă. “Am descoperit un sistem de canale care conecta orașul cu câmpuri agricole mari”, a adăugat Campbell.
Aceste structuri indică faptul că Alexandria era un nod comercial cheie între drumul mătăsii și rutele maritime. “Între anii 300 î.Hr. și 300 d.Hr., comerțul pe distanțe lungi a crescut exponențial, iar Alexandria a jucat un rol vital în transferul de bunuri precum mirodenii și textile”, explică arheologul Robert Killick. Portul orașului a oferit un punct de transfer eficient pentru aceste produse, încurajând dezvoltarea economică.
Impactul mediului asupra succesiunii istorice
Declinul Alexandriei este strâns legat de schimbările de mediu. Studiile arată că, începând cu secolul al III-lea d.Hr., râurile din Mesopotamia și-au schimbat cursul, iar accesul la canal principal s-a diminuat, afectând drastic capacitatea orașului de a susține un comerț activ. “Am observat o migrație masivă a populației pe măsură ce condițiile de trai au devenit din ce în ce mai dificile”, afirmă Killick.
Lucrările de excavație continuă să umple golurile din istoria Mesopotamiei, o perioadă marcată de lipsa unor dovezi scrise ample. Proiectele actuale vizează să definească mai clar planul urban, să dateze etapele de construcție și să coreleze creșterea urbană cu comerțul și schimbările de mediu.
În concluzie, descoperirea orașului Alexandria pe Tigris nu este doar un succes arheologic, ci și o fereastră deschisă către un trecut complex, în care comerțul, religia și ecologia au interactat pentru a modela viața economică și culturală a regiunii. Odată ce condițiile vor permite continuarea excavațiilor, acest oraș anticl va oferi noi perspective asupra unei lumi uitate.
