Conform Digi24: Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), denunță fapte de o „gravitate deosebită” în dosarul care vizează presupuse angajări fictive la DSU. Potrivit acestuia, verificări recente au demonstrat că un procuror și-ar fi atras „în mod artificial competența” în cauză, invocând o situație de fapt „plăsmuită”. Această constatare, afirmă Arafat, „demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar”.
Premise artificiale și măsuri intruzive
Șeful DSU susține că, pe baza acestor „premise artificiale”, urmărirea penală s-ar fi desfășurat timp de peste un an „in rem”, fără ca persoanele vizate să fie informate sau să își poată exercita drepturile procesuale. Mai mult, aceleași susțineri ar fi fost folosite pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică „cu cel mai ridicat grad de intruziune”, care au durat aproape șase luni.
Arafat menționează că procurorul a solicitat și autorizarea unor percheziții domiciliare, însă judecătorul a respins aceste cereri, considerându-le disproporționate. În loc să accepte controlul judiciar, procurorul ar fi dispus „ridicarea silită a telefoanelor mobile aparținând tuturor celor 13 persoane vizate”, obținând astfel, pe altă cale, ce instanța refuzase.
Aceste circumstanțe, „privite împreună, nu reprezintă simple erori de apreciere sau opțiuni procesuale discutabile”, ci „descriu un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor necesare dobândirii competenței”, subliniază șeful DSU.
Răspunderea și resursele statului
Modul de acțiune descris de Raed Arafat „angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări fundamentale privind folosirea resurselor judiciare ale statului”. Resurse umane, logistice și financiare considerabile ar fi fost consumate pentru un dosar construit pe „premise plăsmuite”, în loc să fie direcționate către combaterea „faptelor reale de criminalitate”.
„Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice”, adaugă Arafat. El susține că, atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea „gravă a drepturilor fundamentale”, răspunderea „nu poate rămâne doar o chestiune teoretică, ci trebuie asumată în toate formele prevăzute de lege”.
Contextul anchetei
În luna martie, procurorii au efectuat percheziții la sediul DSU, într-un dosar ce viza presupuse angajări fictive. Raed Arafat a declarat la acea vreme că este vorba de o anchetă „in rem”, iar DSU a precizat că anchetatorii au solicitat documente relevante și au ridicat telefoane mobile ale unor angajați. Ulterior, șeful DSU a infirmat categoric existența unor angajări fictive și și-a reiterat disponibilitatea de a colabora cu anchetatorii.
În luna aprilie, Raed Arafat a fost audiat la secția militară a DNA, în legătură cu achiziționarea, în anul 2017, a unui elicopter. Arafat și-a reafirmat atunci disponibilitatea de a colabora, dar a reclamat lipsa unor elemente concrete care să indice fapte penale. El a acuzat o posibilă campanie de discreditare cu consecințe asupra mecanismelor de intervenție în situații de urgență. Prejudiciul presupus în caz ar fi de aproximativ un milion de euro.
Sursa: Digi24
