Cât de mult se răcesc locuințele românești în comparație cu restul Uniunii Europene
Diferitele niveluri de acces la încălzire între statele membre ale Uniunii Europene continuă să fie o problemă acută, iar România se află în continuare printre țările cu cele mai vulnerabile populații în această privință. În 2024, aproape 10% din populația țării nu a reușit să-și mențină locuința suficient de caldă, conform ultimelor date și analize, confirmând o problemă ce persistă de ani de zile în contextul crizei energetice și a creșterii prețurilor la energie.
România, printre cele mai vulnerabile state UE la capitolul încălzire
La nivelul Uniunii Europene, ponderea persoanelor care nu își pot asigura confortul termic necesar în locuințe a fost de 9,2% în 2024, arată cifrele oficiale. România, însă, se află peste această medie, situatie ce deloc nu surprinde autoritățile și experții în domeniu. În condițiile în care costurile energetice continuă să fie un obstacol major pentru mulți cetățeni, rata celor care trăiesc în condiții de frig excesiv subliniază inegalitatea dintre statele membre.
Analistii arată că diferența se explică și prin nivelul de dezvoltare economică, infrastructura de încălzire și politicile naționale, care nu reușesc încă să acopere complet nevoile populației vulnerabile. În timp ce unele state au reușit să implementeze programe sociale și măsuri de sprijin pentru înlocuirea sistemelor vechi, multe regiuni din România rămân cu locuințe friguros și nepregătite pentru sezonul rece.
Contextul creșterii prețurilor și al crizei energetice
Nu este doar o problemă locală, ci și o consecință a unui context european dificil, agravat de criza energetică globală. Creșterea semnificativă a prețurilor la energie începând din anul trecut a făcut ca încălzirea locuințelor să devină o povară tot mai grea pentru familiile cu venituri mici. În lipsa unor măsuri de sprijin eficiente, tot mai mulți români se află în situația de a fi nevoiți să opteze pentru soluții improvizate sau, în cele mai grave cazuri, să înfrunte sezonul rece în condiții inadecvate.
“Situația este alarmantă, mai ales pentru cei cu venituri mici, care nu reușesc să acopere costurile necesare pentru încălzire”, afirmă reprezentanți ai ONG-urilor de profil. În plus, lipsa unui sistem eficient de sprijin național în fața acestor creșteri a accentuat vulnerabilitatea populației, iar perspectivele pe termen scurt nu sunt foarte optimiste în condițiile în care prețurile la energie continuă să rămână ridicate.
Perspectiva viitorului
În ciuda acestor provocări, autoritățile UE și guvernul român continuă să caute soluții pentru reducerea impactului asupra populației vulnerabile. Programele de modernizare a sistemelor de încălzire, investițiile în eficiență energetică și măsurile de sprijin social sunt în atenția celor care doresc să reducă inegalitățile de acces și să asigure un confort minim pentru toți cetățenii.
Potrivit analiștilor, perspectiva pentru următorii ani rămâne incertă, dar se accentuează nevoia de politici concertate și investiții reale în infrastructură și sprijin social. În timp ce câțiva pași importanți sunt deja în curs de implementare, rămâne de văzut dacă aceștia vor avea efectul scontat pentru a readuce România pe o pantă de redresare în ceea ce privește asigurarea unui confort termic adecvat pentru întreaga populație.
Pe măsură ce iernile devin tot mai dure și costurile continuă să crească, prioritatea trebuie să rămână reducerea acestor disparități și garantarea unui standard minim de trai, pentru ca nicio locuință să nu fie condamnată să devină un spațiu de frig și suferință.
