Aproximativ trei din patru români vor merge la slujba de Înviere anul acesta, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. Datele arată preferințele românilor în legătură cu sărbătorile pascale, într-un context social și politic tensionat. Rezultatele relevă obiceiurile și credințele populației, dar și diferențele de opinie în funcție de grupurile sociale și politice.
Participarea la slujba de Înviere și opțiunile de petrecere a Paștelui
Un procent semnificativ de 75,6% dintre respondenți intenționează să participe la slujba de Înviere. O pondere mai mică, de 21,7%, afirmă că nu vor merge la biserică, iar 2,7% nu știu sau nu răspund. Cei care vor merge la slujbă sunt, în general, susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu studii primare, locuitorii din mediul rural, angajații de la stat și utilizatorii activi de Facebook și Instagram.
Pe de altă parte, cei care nu intenționează să participe la slujba de Înviere sunt în special alegătorii Partidului Uniunea Salvați România (USR), persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașele mici. Sondajul arată că 65,9% dintre participanți au fost prezenți la slujba de Înviere de anul trecut. Restul populației, de 34%, nu au participat.
Percepția asupra semnificației Paștelui și planurile pentru mini-vacanța pascală
Când vine vorba de semnificația sărbătorii pascale, majoritatea românilor, 73,4%, o consideră în primul rând o sărbătoare religioasă. Pentru 12,1% dintre cei chestionați, Paștele este o sărbătoare de familie, în timp ce 6,9% o văd ca pe o tradiție culturală, 5,4% ca pe o sărbătoare comercială și 0,9% ca pe o perioadă liberă.
Cei care consideră Paștele o sărbătoare religioasă sunt în special alegătorii PSD și AUR, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu studii primare și locuitorii din mediul urban mic. Din contră, alegătorii PNL, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public consideră Paștele ca pe o sărbătoare de familie într-o proporție semnificativ mai mare decât restul populației.
În ceea ce privește mini-vacanța pascală, 75,6% dintre respondenți intenționează să o petreacă acasă. Un procent de 9,6% vor merge la rude sau prieteni, 2,5% vor pleca în vacanță în țară și 1,8% în străinătate.
Preferințe politice și sociale, reflectate în obiceiurile de Paște
Cei care vor petrece mini-vacanța pascală acasă sunt mai ales alegătorii PSD, persoanele cu vârsta peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural. Alegătorii PNL și USR, cei cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și angajații de la stat declară într-o proporție mai mare că vor merge la rude sau prieteni. Cei care preferă o vacanță în țară sunt în special alegătorii USR și persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani.
În acest an, mini-vacanța de Paște va fi o reflectare a preferințelor religioase, familiale și de petrecere a timpului liber ale românilor, marcând totodată influența factorilor politici și sociali în cadrul comunității.
