Conform România TV: Dunărea se retrage din nou, Cernavoda în pericol
Nivelul Dunării la Centrala atomoelectrică de la Cernavodă a scăzut din nou, punând în pericol funcționarea sigură a unităților. Intervențiile de urgență, precum scufundarea barjelor, au avut doar un efect temporar, iar prognozele hidrologice nu sunt optimiste.
Efecte temporare și o prognoză sumbră
Scufundarea a patru barje la intrarea pe brațul Bala a generat o creștere temporară a nivelului Dunării, stabilizând situația pentru scurt timp. Totuși, nivelul a început să scadă din nou, ajungând la minime istorice. Conform datelor Administrației Apele Române, debitul fluviului la intrarea în țară a atins un nou minim, de 1.400 cm cubi pe secundă. Estimările hidrologice pentru următoarele șapte zile indică o menținere a debitelor la valori actuale, fără perspective de ameliorare semnificativă.
Acțiuni de dragaj și finanțare de urgență
În ciuda prognozei nefavorabile, se continuă acțiunile de dragaj în zonele critice ale fluviului, menite să fluidizeze curgerea apei către Cernavodă. Guvernul a alocat 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru continuarea acestor lucrări urgente. Suma va fi utilizată pentru adâncirea albiei Dunării în punctele critice Cochirleni și Caragheorghe-Turcescu, cu scopul de a asigura debitul necesar funcționării Centralei nucleare. Această finanțare suplimentează o primă tranșă de 7 milioane de lei aprobată anterior, destinată intervenției de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche.
Impactul secetei, la nivel național
Seceta hidrologică severă nu afectează doar Dunărea.
Situația este critică și în mai multe bazine hidrografice interioare. Nouă sectoare de râuri se află în faza de atenționare-avertizare, iar altele sunt sub regim de restricții pentru utilizarea industrială și pentru diverse sectoare economice. Pe Dunăre și brațele sale, 21 de localități riverane se află în atenționare, iar 35 sunt sub restricții severe.
Din cele 130 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 48 înregistrează debite sub minimul necesar pentru satisfacerea cerințelor de apă. Zece dintre acestea sunt pe Dunăre, iar alte zone afectate includ bazinele Prut-Bârlad, Crișuri, Banat, Buzău-Ialomița, Someș-Tisa, Olt, Argeș-Vedea, Jiu, Mureș și Siret. Specialiștii anticipează că impactul schimbărilor climatice se va manifesta prin reducerea debitelor medii anuale și creșterea frecvenței perioadelor cu debite scăzute.
Sursa: România TV
