Apele din Capitală, deja poluate, provin în mare parte din râul Argeș și ajung în rețelele de distribuție într-o stare extrem de problematică, fiind mai mult murdare decât se crede. În ciuda semnalele trimise de specialiști și a investițiilor insuficiente pentru modernizarea infrastructurii, situația rămâne critică, iar calitatea apei potabile este tot mai greu de asigurat în condițiile actuale.
Apa din Argeș – de la râu spre consumatori, poluată încă de la sursă
Povestea începe în Munții Făgăraș, de la barajul Vidraru, unde apa care curge în râul Argeș purtă atât nămol, cât și suspiciuni legate de contaminanți. Râul, care ulterior alimentază rețeaua de apă a Capitalei, ajunge în stația de tratare Cerbureni, unde procesul de filtrare și tratare este extrem de depășit numeric și tehnologic. „Apa pleacă din barajul Vidraru, este murdară și ajunge în bazinele de decantare din stația de tratare Cerbureni, în care nu s-a mai investit de peste 50 de ani,” explică specialiștii.
După procesul superficials de învârtire în bazinele exterioare, apa trece în următoarea etapă de curățare, realizată în bazine în care se acumulează resturi, jgheaburi ruginite și instalații vechi de peste jumătate de secol. Deși autoritățile afirmă că se face o întreținere periodică, realitatea confirmă o stare de degradare avansată a infrastructurii, care compromite eficiența tratamentului.
Controale și probleme persistente în infrastructură
De mai bine de un an, firma care gestionează rețeaua, Aquaterm, atrage atenția asupra stării deplorabile a instalațiilor. Cu toate că s-au făcut anumite investiții pentru modernizare, acestea sunt încă departe de finalizare, în ciuda promisiunilor administrației locale. Primarul din Curtea de Argeș asigură că nu există probleme majore, chiar dacă datele și analizele indică altceva. „Totul se curăță și se întreține periodic,” susține el.
Potrivit specialiștilor, apa care ajunge în Capitală are o turbiditate foarte mare, conținând nămol, ceea ce o face nepotabilă și periculoasă pentru sănătate, mai ales dacă testele de laborator nu reușesc să identifice bacteriile din cauza impurităților. Înstația de tratare, echipată cu tehnologii din anii 1970, utilizează sulfăt de amoniu și var, dar aceste echipamente vechi nu mai fac față ordinelor moderne de tratament. În plus, rețeaua de distribuție este nefiresc de veche și coroded, ceea ce favorizează contaminarea ulterioră.
Lipsa investițiilor și deversările ilegale agravează situația
De ani de zile, sistemul de canalizare și stațiile de epurare sunt în stare critică. În Curtea de Argeș, întreaga rețea de tratare are în prezent o întârziere de ani, fiind înlocuită doar parțial de proiecte cu fonduri europene, care totuși nu au fost finalizate. În lipsa unei infrastructuri moderne, peste 20 de ani, dejecțiile din vechea stație de epurare continuă să fie deversate în râul Argeș, într-o baltă plină de gunoaie, devenind un adevărat focar de poluare.
Ultimul control oficial, realizat la finalul anului 2024, nu a detectat gura de deversare, fiind cauzată probabil de încercarea administratorilor de a ascunde deficiențele. În 2025, controalele au fost aproape inexistente, iar situația a rămas de netratat. În jurul orașelor limitrofe, precum Adunații-Copăceni, există probleme grave: deși au fost realizate puțuri și s-au tras țevi în 2010, apa de aici nu este potabilă, din cauza lipsei unui sistem de canalizare corespunzător.
Pe termen scurt, lipsa unor investiții majore și lipsa controlului asupra deversărilor continuă să agraveze situația apei din regiune, punând în pericol sănătatea a mii de locuitori. În timp ce autoritățile promit modernizări, realitatea lasă de dorit, iar populația rămâne vulnerabilă în fața unui sistem de alimentare cu apă tot mai nesigur. Perspectivele rămân sumbre dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru infrastructură și monitorizare la standarde europene.
