Autoritatea de Reglementare din energie revizuiește regulile de racordare pentru a evita blocajele în sistemul energetic al României
Anul 2026 va aduce schimbări semnificative în modul în care companiile pot construi și conecta noi proiecte în domeniul energetic, odată cu intenția autorităților de a revizui Regulamentul de racordare. Într-o conferință recentă pe teme energetice, președintele ANRE, George Niculescu, a anunțat că una dintre prioritățile principale ale instituției este ajustarea garanțiilor financiare pe care investitorii trebuie să le depună pentru a obține racordarea la rețea.
„O altă prioritate pentru noi în 2026 va fi o nouă revizie la Regulamentul de racordare și o spun în premieră la dumneavoastră. Vrem să creștem garanțiile pe care investitorii trebuie să le plătească pentru a racorda un proiect față de nivelul la care ele au fost setate în 2024 și, de asemenea, ne gândim la o modalitate de condiționare a prelungirii ATR-ului de sursa de finanțare”, a declarat Niculescu. Acest lucru, explică oficialul, are scopul de a evita situațiile în care investitorii obțin dreptul de conectare la rețea, dar abandonează ulterior proiectele din lipsă de finanțare sau din alte motive.
Transformarea sistemului de licitații pentru racordări și gestionarea capacităților
Un alt aspect important anunțat de șeful ANRE este chiar modul în care vor fi atribuite noile capacități de racordare. În prezent, pentru a se conecta, investitorii depun garanții echivalente cu 5% din valoarea tarifului de racordare stabilit în avizul tehnic de racordare, dar informațiile despre ce valoare va avea această garanție în viitor nu au fost încă oficial anunțate.
„Am făcut o modificare fundamentală la Regulamentul de racordare. ATR-urile și racordarea la rețea se vor face prin competiție. Vom merge la licitație dacă vrem să racordăm un proiect unde operatorul de distribuție sau de transport are disponibil de rețea”, a explicat Niculescu. Această măsură vizează relansarea și eficientizarea procesului, reducând blocajele cauzate de investițiile strategice inutile sau speculative, și va permite atragerea proiectelor serioase în piață.
„Nu mergem să aglomerăm rețelele într-o zonă în care, avem noi posibilitatea de a construi un parc pe un teren care este poate mai ieftin”, a adăugat președintele ANRE, dorind să îndepărteze practicile speculative care au blocat rețeaua și au crescut presiunea asupra capacităților de transport și distribuție.
Încheierea unor practici controversate și perspectiva pentru sistemul energetic național
Recent, premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra încurcăturilor generate de anumite entități speculative, explicând că „băieții deştepţi” au blocat sistemul energiei. Acesta a caracterizat drept „nelalocul lor” acordurile de racordare excesiv de elaborate și eliberarea de ATR-uri pentru 77.000 MW, un volum aproape duble față de capacitatea totală de producție de 9.000 MW a României.
„Gândiți-vă că practic am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiții, în domeniul energetic”, a spus Bolojan, subliniind nevoia de a corecta aceste dezechilibre. În opinia sa, blocajele provocate de aceste practici au încetinit dezvoltarea de proiecte de stocare și energie regenerabilă.
În replică, George Niculescu a evidențiat eforturile ANRE de a combate aceste fenomene, menționând că „în mandatul meu, ANRE a dezvoltat toleranță zero la megawați pe hârtie”. El a adăugat că, din vara anului trecut, modificările făcute la regulamentul de racordare au fost deja eficiente, iar la începutul anului actual, ATR-urile aflate în vigoare au fost eliminate, însumând 9.248 MW.
Prin aceste măsuri, autoritatea urmărește nu doar să stabilizeze piața de energie, ci și să reducă posibilitatea speculațiilor și să deschidă drumul pentru o racordare transparentă și competitivă a viitoarelor proiecte.
Pe termen mediu și lung, perspectiva este ca noile reglementări să permită o gestionare mai eficientă a capacităților disponibile, eliminarea blocajelor speculative și încurajarea investițiilor serioase în domeniul energiei, în condițiile în care România se pregătește pentru tranziția energetică și o penurie tot mai mare de resurse va necesita o gestionare mai strictă a fluxurilor și a resurselor.
