Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a atras atenția asupra necesității ca studenții mediciniști de la instituțiile de stat să petreacă câțiva ani în țară după absolvire, într-un discurs susținut marți în timpul Adunării Generale a Asociației Comunelor. Mesajul său reverberează într-un context mai amplu de dezbateri privind fabricarea profesionalismului medical și păstrarea tinerilor specialiști în sistemul național de sănătate.
“Studenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România cel puțin câțiva ani după absolvire”
Acestea au fost cuvintele prim-ministrului Bolojan, care a subliniat importanța stabilizării personalului medical în țară, mai ales în zonele rurale și defavorizate. El a explicat că, în condițiile în care sistemul de sănătate suferă de o criză de resurse umane, este esențial ca tinerii medici să se integreze pe termen lung în comunitățile locale, în special în cele din mediul rural, unde nevoia de servicii medicale este acută.
Declarația sa a fost interpretată ca un apel la responsabilitate față de sistemul de sănătate publică, dar și ca un semnal de alarmă asupra faptului că, deși învățământul medical în România este gratuit, acest lucru nu se traduce întotdeauna în stabilitate și retenție a tinerilor medici pe termen lung. În plus, Bolojan a menționat controversele din ultima vreme privind migrația medicilor, unele dintre cele mai critice fiind în contextul fenomenului de “brain drain”, adică pierderea resurselor umane calificate către sistemele din alte țări europene.
Unde se află problemele și soluțiile posibile
Studenții și reprezentanții acestora au intervenit în cadrul evenimentului pentru a aduce în discuție aspecte cheie ale sistemului medical și a înainta idei de soluționare. Potrivit acestora, învățământul medical din România oferă o educație de calitate, dar lipsa unor mecanisme eficiente de retenție și motivare a medicilor tineri contribuie la plecarea acestora în vestul Europei, unde salariile și condițiile de muncă sunt adesea mai favorabile.
Reprezentanții studenților au subliniat că problema nu constă, în mod firesc, în calitatea învățământului, ci mai ales în modul în care sunt gestionate resursele umane după absolvire. “Mai degrabă ar trebui analizate cauzele plecării medicilor, nu doar să ne justificăm gratuitatea învățământului”, a spus unul dintre liderii studenților, adăugând că această discuție trebuie să fie parte integrantă a unui plan național de dezvoltare medicală.
Contextul național și provocările din sistem
România se confruntă de ani buni cu o criză acută de personal medical în sistemul public. Potrivit datelor oficiale, din cauza salariilor mici, a condițiilor de muncă dificile și a lipsei de perspective de carieră, mulți medici aleg să părăsească țara imediat ce termină studiile. Aceasta nu afectează doar sistemul de sănătate, ci riscă să amplifice și inegalitățile teritoriale, fiind evidente diferențe mari între regiunile urbane și cele rurale.
Premierul Bolojan a adus în discuție măsuri concrete pentru a limita acest exod, precum programe de loializare, stimulente financiare și facilități pentru medicii care aleg să activeze în zonele cu deficit de personal. De asemenea, a evidențiat necesitatea unei colaborări strânse între autorități și universități pentru a adapta formarea profesională la realitățile pieței muncii.
Perspective și următorii pași
Discursul recent al premierului indică o preocupare sporită pentru sistemul medical românesc și un angajament de a găsi soluții sustenabile. În timp ce dezbaterile continuă, rămâne de văzut cum vor fi implementate efectiv aceste măsuri și dacă vor putea schimba trendul actual de migrație a mediciilor spre alte țări din Europa. Speranța este ca, odată cu creșterea atractivității sistemului național de sănătate și a condițiilor de muncă, tinerii specialiști să aleagă să rămână acasă pentru a contribui la dezvoltarea și consolidarea serviciilor medicale în toate colțurile țării.
